Articolul 478 din Codul de procedură penală prevede că, în cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției de către inculpat. Acordul cuprinde și date despre felul și cuantumul pedepsei, precum și forma de executare a acesteia.
Ca urmare a încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsa prevăzute de lege in cazul pedepsei amenzii.
În ultima vreme, conform informațiilor publice, DNA Constanța pare să prefere astfel de soluții în cazul cercetărilor penale, de aceea se regăsesc pe rolul instanțelor destule acorduri trimise pentru a fi analizate. Doar că, magistrații au sesizat că procurorii DNA Constanța sunt prea blânzi cu infractorii și, în consecință, le cer să ducă cercetările penale până la final și să-i trimită pe inculpați în judecată.
Până acum, anul acesta, trei acorduri de recunoaștere a vinovăției încheiate de procurorii DNA Constanța cu trei inculpați au fost respinse definitiv de Curtea de Apel Constanța, după ce și Tribunalul Constanța a decis același lucru.
Cazul Valeriu Iorga
Pe 10 august, Curtea de Apel Constanța a respins definitiv acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între DNA și Iorga Valeriu, acuzat de cumpărare de influență într-un dosar disjuns din celebrul dosar în care Petre Neacșa, director în cadrul Ministerului Transporturilor, a fost acuzat de luare de mită cu privire la achiziționarea de către ARSVOM și Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos“ a patru nave.
Citește și: Director în Ministerul Transporturilor, trimis în judecată de DNA. Implicarea lui în dosarul ARSVOM
În acordul încheiat cu DNA, Iorga Valeriu a recunoscut că a vrut să cumpere influență de la reprezentantul Ministerului Transporturilor constând într-un procent de 2%, reprezentând circa 1.100.000 lei (mai exact 1.074.242,75 lei cu TVA și 902.725,00 lei fără TVA), din valoarea de 55.000.000 lei pe care mai mulți oameni de afaceri o mai aveau de încasat din executarea contractului cu AFDJ privind livrarea a două drage fluviale. Acordul menționa, totodată, și pedeapsa de 1,6 ani de închisoare sub supraveghere (pentru astfel de fapte, pedeapsa este cuprinsă între 2 și 7 ani de închisoare).
„Pedeapsa ce a fost stabilită în sarcina inculpatului este nejustificat de blândă”, spun judecătorii Curții de Apel Constanța. „Se remarcă gradul ridicat de pericol social al faptei reținute în sarcina inculpatului, atât prin prisma amplorii activității infracționale, cât şi a relațiilor sociale lezate şi sumei consistente de bani”, adaugă magistrații.
„Curtea mai are în vedere şi frecvenţa ridicată a acestui gen de infracţiuni, ceea ce impune o sancţionare corespunzătoare, pentru a descuraja pe viitor asemenea conduite periculoase pentru societate…În atare condiții, pedeapsa închisorii în cuantum de 1 an şi 6 luni, uşor desprinsă de minimul special ca urmare a reducerii cu o treime, pe un termen de supraveghere minim, nu numai că este insuficientă scopului propus, dar prin cuantumul său, nici nu exprimă gravitatea faptei săvârșite”, spun judecătorii Curții de Apel Constanța.
Citește și: EXCLUSIV De ce a fost condamnat Alexandru Mezei, fostul șef al ANR. A intrat din întâmplare în atenția DNA
Cazul Cabrancea- corupție la Inspectoratul Școlar Constanța
Atât Tribunalul Constanța, cât și Curtea de Apel (pe 23 iunie 2023), au respins acordul de recunoaștere al vinovăției încheiat de procurorii DNA Constanța cu Iulia-Cristina Cabrancea, inspector școlar în cadrul ISJ Constanța, pe care anchetatorii au acuzat-o de trafic de influență, iar în acord părțile stipulau o pedeapsă de un an de închisoare sub supraveghere.
Conform acordului, un martor denunțător (care este învățător) a declarat că în data de 02.09.2021 a contactat-o pe inculpata Cabrancea, solicitându-i acesteia sprijin în obținerea unei note avantajoase pentru soția denunțătorului, care urma să susțină concursul județean pentru ocuparea locurilor în învățământ. A obținut asigurări din partea inculpatei și apoi a primit cheia de la autoturismul personal al acesteia, unde i-a transportat o pungă de cadouri ce conținea un pachet de cafea, o cutie de bomboane, suma de 200 de euro, o cutie cu brânză de aproximativ 15 kilograme și și un pește crap de aproximativ 12 kilograme. Vezi aici dosarul pe larg.
„Gravitatea infracțiunilor rezultă nu doar din calitatea deținută de inculpată la momentul comiterii faptelor, ci și din modalitatea în care a acționat, săvârșind fapte ce lezează relațiile sociale vizând exercitarea atribuțiilor de serviciu și circuitul licit al sumelor de bani…Nu se justifică eventuala aplicare a unei pedepse atât de blânde ca cea pentru s-a agreat în cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției”, spun judecătorii.
Magistrații mai arată și faptul că din cazierul inculpatei Cabrancea rezultă că aceasta a fost condamnată la pedeapsa principală de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Vezi aici toate detaliile acestui caz.
„Câtă vreme procurorul nu a efectuat operațiunea de contopire a pedepselor dispuse printr-o hotărâre anterioară, precum și de anulare a suspendării executării sub supraveghere, a rezultat că pedeapsa stabilită în prezentul acord nu este judicios fixată, astfel încât nu a putut fi verificată proporționalitatea pedepsei statuate, raportat la situația juridică completă a inculpatei”, mai spun judecătorii în motivarea respingerii acordului.
Cazul Antohi Cristian
În aprilie 2023, Curtea de Apel Constanța a decis definitiv să respingă acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între DNA Constanța și Cristian Antohi, om de afaceri acuzat de cumpărare de influență și spălare de bani. Antohi este unul dintre oamenii de afaceri care, alături de Valeriu Iorga, este acuzat că a încercat să cumpere influența directorului din Ministerul Transporturilor Petre Neacșa (vezi cazul descris mai sus).
Citește și: DNA confirmă perchezițiile de la primăria condusă de Daniel Georgescu, prim-vicepreședintele PSD Constanța
În cazul acuzației de cumpărare de influență, judecătorii atrag atenția procurorilor că „vinovăţia inculpatului nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, cauza fiind insuficient documentată pentru lămurirea tuturor împrejurărilor de fapt în care activitatea infracţională se reţine a fi fost desfăşurată”.
În cazul infracţiunii de spălarea banilor, judecătorii spun că soluţia la care s-a ajuns în acordul de recunoaștere a vinovăției „se întrevede a fi greşită, pe de altă parte, după cum în mod judicios a argumentat şi prima instanţă.”
Cazul Lucian Faliboga – corupție la ISJ Constanța
Un alt inspector școlar, Lucian Faliboga, a fost prins de procurorii DNA că a primit diferite produse pentru a facilita ocuparea unui loc de muncă în sistemul de învățământ. Cazul Faliboga îl puteți citi aici pe larg.
În noiembrie 2022, Tribunalul Constanța a respins acordul de recunoaștere al vinovăției încheiat între DNA Constanța și inculpatul Faliboga ce prevede o pedeapsă cu închisoarea de 1 an și 6 luni sub supraveghere timp de doi ani. În septembrie 2023, Curtea de Apel Constanța va judeca apelul formulat de parchet.
În prima instanță, judecătorii au sesizat că acordul de recunoaștere a vinovăției are două probleme: nu au fost stabilite şi pedepse accesorii/complementare în mod corespunzător situației concrete în care se găseşte inculpatul și nu cuprinde precizarea impusă de art.291 alin.2 C.p: Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Citește și: DNA: Primarul Vergil Chițac, urmărit penal alături de directorul CSM Constanța. Reacția edilului
„Instanţa constată că împrejurările legate de fapta comisă, respectiv modalitatea concretă de săvârșire a faptei şi valoarea bunurilor primite (aproximativ 100 kg de varză albă, 11 kg de brânză, un pește de aproximativ 11 kg, un porc de aproximativ 150 kg și trei baloți de paie n.red.) în schimbul influenţei traficate de către inculpat, nu justifică concluzia că diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului”.
„Valoarea totală a bunurilor astfel primite de către inculpatul Lucian Faliboga în săvârşirea faptei pentru care s-a efectuat urmărirea penală nu este una derizorie, însă mai important este că inculpaul a acţionat, în modul arătat, în virtutea funcţiei publice pe care o deţinea la acea vreme, respectiv inspector şcolar pentru învăţământ primar, în cadrul Inspectoratului Şcolar Județean Constanța, ceea ce reprezintă un aspect agravant, aspect faţă de care aplicarea pedepsei accesorii/complementare constând în interzicerea exercitării dreptului de a ocupa funcţia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv aceea de inspector şcolar se impunea a se dispune”, spun judecătorii tribunalului Constanța.
Dacă acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate de DNA Constanța care sunt analizate minuțios și, iată, respinse de instanțele constănțene, nu același lucru se înregistrează la nivelul județului Tulcea. Aici, Tribunalul Tulcea a admis în acest an nu mai puțin de cinci astfel de acorduri.