Mihail Kogălniceanu, executat silit la Constanța. Casa de pe Strada Nouă, scoasă la vânzare de Tribunal

Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași, Moldova – d. 1 iulie 1891, Paris, Franța), unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale, a avut la Constanța cel puțin două case, situate în Zona Peninsulară.

Una dintre ele, cea de pe „Strada Nouă”, avea să fie subiectul unui proces deschis la Tribunalul Constanța, în 1887, de Societatea creditului funciar urban din București.

Concret, în anul 1883 Kogălniceanu a împrumutat de la Societatea creditului funciar urban din București suma de 16.000 lei, pe care a girat-o cu una dintre casele din Constanța, cea de pe „Strada Nouă”. Creditul trebuia plătit în 40 de ani, prin rate semestriale de câte 504 lei și 42 de bani.

Potrivit unui document aflat în arhiva Direcției Județene a Arhivelor Naționale Constanța, emis de Tribunalul Constanța, în anul 1887, Mihail Kogălniceanu nu și-a onorat plățile către Societatea creditului funciar urban din București, motiv pentru care Societatea s-a adresat în repetate rânduri către instanță pentru a scoate la vânzare imobilul ipotecat, în vederea recuperarea prejudiciului.

Blocul construit pe bulevardul Elisabeta din Constanța, pe locul uneia dintre casele lui Mihail Kogălniceanu.

Citește și: „Decanul bicicliștilor români”. Constănțeanul care a câștigat primul concurs de ciclism din România

Astfel, pe 26 septembrie 1887, Tribunalul Constanța dă câștig de cauză Societății și stabilește ziua în care imobilul va fi scos la vânzare:

Jurnal Nr. 2625,

Tribunalul.

Având în vedere cererea Societății creditului funciar urban din București, făcută prin adresele nr. 9713 și 10218 de a scoate în vânzare imobilul d-lui Mihail Kogălniceanu din acest oraș, Strada Nouă.

Având în vedere că această cerere se face în virtutea actului de ipotecă trecut în registrul de inscripțiuni al acestui tribunal la nr. 24 din 25 noiembrie 1883 (…)

(…)

Având în vedere sancțiunea făcută de societatea, debitorului, sub nr. 3869 și care s-a comunicat la 18 noiembrie 1885, cum se vede din dosarul nr. 1172/87.

Având în vedere că alte două somațiuni s-au făcut debitorului conform art. 61 din legea creditului și care s-au comunicat, aceea cu nr 244 din 18 ianuarie 1886 și aceea cu nr. 7103 din 10 decembrie 1886.

Având în vedere că de la prima somațiune a trecut mai mult de un an.

(…)

Placă memorială amplasată pe fațada blocului construit pe bulevardul Elisabeta din Constanța, pe locul uneia dintre casele lui Mihail Kogălniceanu.

Pentru aceste motive:

Ordonă a se scoate în vânzare imobilul d-lui Mihail Kogălniceanu din acest oraș, Strada Nouă.

Vânzarea se va face înaintea acestui tribunal la 16 ianuarie 1889 (…).

Citește și: Cum a fost schimbat primarul Constanței „prin voință populară”, pe 1 noiembrie 1944

Se vede că lui Kogălniceanu îi plăcea Constanța

Detalii despre clădirile deținute de Mihail Kogălniceanu la Constanța, despre arhitectura acestora și despre locul unde erau poziționate, aflăm de la Ionel Alexe, bibliograf în cadrul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța:

„În chiar primii ani de după unirea Dobrogei cu Regatul României, Mihail Kogălniceanu își construise la Constanța, în mijlocul bulevardului Elisabeta, o vilă cu etaj și vedere la mare. Casa era mai degrabă simplă, însă fura ochii trecătorilor, deoarece Kogălniceanu, ardent pasionat de trecut, încastrase în zidurile ei o mulțime de urme ale vechiului Tomis: basoreliefuri, statui, pilaștri, lespezi cu inscripții.

Casa lui Mihail Kogălniceanu de pe bulevardul Elisabeta din Constanța. Sursă foto: Dan Sambra.

Se vede că lui Kogălniceanu îi plăcea Constanța, fiindcă în 1883, sau un pic după, își construiește aici o altă casă, nu departe de prima. Nu-i foarte clar unde exact, însă una dintre fațadele noii clădiri dădea sigur spre strada Vânătorilor, azi Ion Teodorescu-Valahu. Arhitectul casei, francezul Pelopidas Couppa, care a proiectat și alte case în urbea noastră, aș menționa doar clădirea cu minunatul turn circular de colț, de la intersecția străzilor Sulmona și C. A. Rosetti, a desenat o casă relativ simplă, doar parter, cu vestibul și trei camere, sufragerie și salon amplu, ale cărui ferestre dădeau spre o curte mică. De asemenea, casa avea o latură pentru bucătărie și servitori. Aceasta este casa scoasă la vânzare de Tribunalul Constanța”.

Citește și: Imagini inedite cu efectele furtunii care a măturat litoralul românesc în urmă cu 35 de ani FOTO

Urmărește-ne pe:

Doneaza