7.9 C
Constanța
miercuri, aprilie 14, 2021
Acasă Cultură Ruben Kemancistul, povestea unui trubadur ar­mean stabilit la Constanța în perioada interbelică

Ruben Kemancistul, povestea unui trubadur ar­mean stabilit la Constanța în perioada interbelică

„Dintre toate alăutele, tu ești cea mai de laudă, kemancea! Cel de nimic nu te poate vedea, tu ești potrivnică lui, kemancea! Stăruie și vei vedea, zile mai bune vor veni, kemancea! Cine ne poate despărți? Tu ești soarta mea, kemancea!” (Sayat Nova, 1759)

Unul dintre cei mai talentați folcloriști de etnie armeană, și, totodată, astăzi uitat pe nedrept de posteritate, a fost Ruben Garahanian, născut pe 1 ianuarie 1893, în satul Șulver, din regiunea Karabagh. A fost cunoscut în România ca Rupen sau Ruben Kemancistul, supranumit astfel după numele instrumentului său muzical kemancea, specific caucazian, obiectul activității sale artistice.

Ruben Kemancistul s-a stabilit la Constanța după sfârșitul Primului Război Mondial, în anul 1922, îngrijorat de situația politică din țările caucaziene. Armenii din România l-au primit cu brațele deschise deoarece „l-au privit pe ca pe un purtător de cântece armenești în vremuri de singurătate”. Ruben Kemancistul era considerat continuatorul unui celebru înaintaș, tru­badurul armean Saiat Nova (1722-1795), pe numele lui real Harutiun Saiadian (în traducere Saiat Nova înseamnă „Vână­to­rul de cântece”).

Legendele create în jurul lui Ruben și kemanceaua lui

Din instrumentul său frumos ornamentat cu pietre prețioase și sidefuri, Ruben revărsa, cum numai el știa, vraja unor melodii tânguitoare, cu iz oriental, care-i fă­cea pe cei mai mulți ascultători să lăcrămeze, amintindu-le de locurile lor natale pe care le-au părăsit din cauza vitregiei vremurilor”, arată Revista armenilor din România „Ararat”, în nr. 23/1926.

Tot din aceeași sursă aflăm că, în jurul lui s-au creat și unele legende, care valorificau calitățile instrumentului său. Astfel, într-o noapte, pe când se afla la Tiblisi și călătorea într-o trăsură, Ruben a fost atacat de o bandă de răufăcători caucazieni, care l-au luat prizonier. Pentru a-l îm­blân­zească pe fiorosul șef al bandiților, Ruben a început să dea glas instrumentului său, re­văr­sând melodii de inimă albastră. Ochii șefului bandei au început să se umezească și îndată l-a încărcat cu daruri prețioase și l-a trimis acasă sub escortă.

Altădată, i-au fost furate actele și Ruben nu putea trece frontiera,dar nici nu se putea înțelege cu vameșul. Atunci a scos kemanceaua și a început să cânte. Povestea spune că vameșul după ce a ascultat fermecat l-a lasat să treacă.

În 1937, forța artei lui Ruben, după cum reiese din articolul „Kemancistul Ruben”, semnat de Arpian Sahaghian, a reușit ca, la Grenoble, să reunească în aceeași sală două grupuri politice armene rivale care se evitaseră sistematic până atunci.

Ruben Kemancistul, compozitorul imnului de independență al Irak-ului regalist

Tot de la Arpian Sahaghian mai aflăm că Ruben nu era doar interpret, ci și compozitor. În timpul vizitei la Frumoasa, în România, a fost cazat într-o casă sătească, unde, după ce a ascultat cântecele din partea locului a scris, pentru kemancea „Dimineața în sat”, iar altă dată, după ce a participat la un concurs, l-a câștigat devenind astfel autorul imnului de independență al Irak-ului regalist. În total a compus circa 30 de piese, dintre care amintim: „Uvertura araratiană”, „Dor de patrie”, „Amintiri din Armenia”, „Sfântul Iersusalim”, „Dormi pribeagule”, „Fantezie caucaziană”, „Flautul”, „Dansul ciobanilor”, piese închinate republicilor independente Armenia, Gruzia și Azerbaidjian, înainte de sovietizarea lor.

În timpul războiului, Ruben a susținut în România concerte în scop filantropic

Ruben Kemancistul, a fost considerat de conaționalii săi trubadurul ar­mean al zilelor noastre, deoa­rece colinda mai toate așe­zările rurale și urbane din România, pe unde știa că trăiesc armeni. Arpian Sahaghian consideră că Ruben a ales să se stabilească în România, în anul 1922, deoarece aici se simțea cel mai bine.

Dintr-o știre despre concertele lui Ruben în județul Constanța, publicată tot în Revista armenilor din România „Ararat”, nr. 210, ianuarie 1942, aflăm că, toate acestea aveau loc în scop filantropic, în folosul răniților de război sau al școlilor din localitățile respective:

După concertul de la Negru Vodă, celebrul Kemancist Rupen a mai dat două concerte la Azaplar, iar alte două concerte lea dat în zilele de 23 și 24 noiembrie la Cobadin. Deschiderea concertelor care au fost date în folosul răniților și a cantinei școlare din localitate, s-a făcut de către dl director al școalei. În fine, la Decembrie s-a dat un concert în folosul școalei din Murfatlar. (…) Ultimul concert din această serie s-a dat de T. Rupen la Constanța, sub patronajul d-lui prefect al jud. Constanța, pentru Ajutorul de iarnă”.

În România a mai susținut concerte la Frumoasa, în județul Harghita, dar și la București, înainte de cel de-al doilea război mondial. În volumul „Cartea șoaptelor”, semnat de Varujan Vosganian, găsim câteva amănunte despre modul în care se desfășura o seară într-o ceainărie din București, unde concerta Ruben:

Înainte de război, Eșek Simon deschisese o ceainărie pe Strada Mare, unde organiza mici spectacole pentru a atrage clienți, împreună cu Kemancist Rupen, venit special de la Constanța. Kemancist Rupen, și mai mărunt, cocoțat pe un scaun fără spetează și cu picioarele bălăngănindu-se în gol, cu cele câteva fire de păr aduse dinspre creștet, rotunjite frumos pe frunte și linse cu briantină, cânta din kemancea, un fel de mandolină, suspinând cu jale după iubita lui și stârnind suspinele bunicilor și mătușilor mele, precum și ale altor dudui din acele vremuri.”

După război, Ruben a început să susțină concerte în Bulgaria, Grecia, Egipt și Liban, unde s-a și stabilit în anul 1948. Aici a fost văzut în anul 1960, de un grup de armeni constănțeni în drumul lor spre America.

Bibliografie:

ARARAT. Fondat în 1924 (serie nouă)

Revista armenilor din România „Ararat”, nr. 210, ianuarie 1942

books.google.ro

Personalitați armene

2 COMENTARII

Comments are closed.

Cele mai populare

Inițiativă legislativă: Fără sinecuri! Cazul ATOP – autoritatea consultativă, cu membri plătiți din bani publici

În România există, conform Legii 218/2002 ATOP - Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică, un organism cu rol consultativ, dar cu membri plătiți din bani...

Se oprește apa în zona Campus din municipiul Constanța

Miercuri – 14 aprilie 2021, RAJA S.A. va sista furnizarea apei potabile, în intervalul orar 08.30 – 19.00, în vederea remedierii unei avarii pe...

Miercuri, localitățile Coroana, Darabani, Vâlcelele și Independența rămân fără apă

RAJA S.A va executa miercuri - 14 aprilie 2021, operațiuni periodice de întreținere a rezervoarelor de înmagazinare apă potabilă de la nivelul stațiilor de...

Se oprește apa în zona KM 4-5 din municipiul Constanța

RAJA S.A. va întrerupe furnizarea apei potabile, miercuri – 14 aprilie 2021, în intervalul orar 08.00 – 19.30, în vederea racordării la sistemul centralizat...

Recent Comments