Timp de mai bine de 30 de ani, întreprinzătorul Pincus Șapira și-a pus amprenta asupra activităților comerciale ale Constanței interbelice. Domeniile afacerilor sale de activitate erau din cele mai diferite, inclusiv în domeniul agricol, dar, pentru cei mai mulţi a rămas locul de unde puteai procura cele mai frumoase bijuterii sau ceasuri de buzunar.
Potrivit fostului șef al Arhivelor Constanța, Constantin Cheramidoglu, Pincus Șapira a început comerțul în Constanţa la 28 noiembrie 1897, la parterul imobilului din strada Carol nr. 22. Emblema sub care l-au cunoscut constănţenii a rămas aceeaşi de la început: „La magazinul de încredere”, iar obiectul de activitate era ceasornicărie şi bijuterie, pe cont propriu. Atât magazinul cât şi proprietarul său au rămas în memoria constănţenilor multă vreme. A ajuns să se mândrească şi cu titlul de „furnizor al Curţii Regale”, în condiţiile în care Constanţa era o reşedinţă de vară a familiei regale în prima jumătate a secolului XX, dar a fost implicat şi în activităţile loteriei naţionale. S-a născut la Tulcea, în ziua de 10 mai 1871.
Industrie nouă la Constanța: Atelierele de optică „Șapira”. Doi orfani de război, primii elevi români ai primei uzini românești de optică
Mai puțin cunoscut este faptul că Pincus Șapira a deschis la Constanța primul laborator de ochelari, în care a investit 1.000.000 lei și în cadrul căruia funcționa și un cabinet oftalmologic. Tehnicianul atelierului de ochelari era un tânăr specialist german. Detalii aflăm din articolul „Industrie nouă la Constanța. O vizită la atelierele de optică Șapira”, publicat în ediția din 1 februarie 1927 a ziarului „Dacia”:
Citește și: Dotările pompierilor constănțeni, acum 95 de ani
„Desigur că pentru mulți dintre constănțeni este un secret că orașul nostru posedă (…) o adevarată uzină de optică, după modelul instalațiunilor din apus. (…) E vorba doar de lumina ochilor și lumina este viață. Dacă într-un viitor pe care îl întrevedem nu tocmai îndepărtat, orașul nostru va avea privilegiul de a poseda prima fabrică mare de ochelari (cea mică există deja și face obiectul articolului de față) apoi, atunci vom avea să mulțumim simpaticului nostru concetățean și fruntaș al vieții comerciale dl Pincus Șapira, care trecând peste toate greutățile și făcând sacrificii materiale însemnate, a creat aici atelierul de optică, nucleul marii uzini viitoare.”
Aparatura, de ultimă generație pentru acele vremuri, funcționa pe curent electric, motiv pentru care comenzile de ochelari erau onorate în câteva ore:
„Aparatele, de o finețe și o preciziune extraordinară, uimesc prin eleganța și suplețea funcțiunii, dar mai ales prin produsul lor. Tot ceea ce privește optica, se execută după comandă și prescripție în câteva ore, întrucât toate mașinile funcționează pe electricitate.
(…) Notăm în treacăt că, instalația costă peste 1.000.000 lei, că maestrul director este un tânăr optician specialist din Munich, Herman Hermansdorfer, cum și faptul că la această uzină învață optica doi orfani de război; primii elevi români ai primei uzini românești de optică.”
Tot de la fostul șef al Arhivelor Constanța, Constantin Cheramidoglu, aflăm că Pincus Șapira murit la 26 martie 1933, în plină activitate și a lăsat o soţie, Fanchette (Feiga), cu trei copii minori: Alexandru, Mihail şi Suzeta. Magazinul era plin de mărfuri; inventarul întocmit atunci enumera zeci de ceasornice de damă şi bărbăteşti (de nichel sau de argint, aur), alături de inele, ace de cravată, brăţări, tabachere, cercei, dar şi creioane de argint sau bricege. Firma a continuat să funcţioneze, deşi cu greu, sub conducerea văduvei, până în anul 1940, când a trebuit să fie închisă, sub presiunea legilor vremii.
Comentariile sunt închise.