„În numele celor 32 de deținuți politici din localitatea Delureni, județul Bistrița Năsăud care s-au jertfit viața în închisorile comuniste și la canalul Dunărea – Marea Neagră, țin din tot sufletul să mulțumesc Filialei Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România pentru inițiativa de a ridica aceste plăci comemorative în cinstea deținuților politici. Fie ca bunul Dumnezeu să le răsplătească munca și jertfa pentru aceasta frumoasă realizare. Noi cei din țară care avem părinți și bunici trecuți pe aceste plăci comemorative vă rămânem profund îndatorați pentru ce ați făcut pentru toți deținuții politici din întreaga țară. Dumnezeu să vă răsplătească munca pe care ați depus-o și mulțumim bunului Dumnezeu pentru toate.”, Cătinean Constantin, 24.05.2023.
Joi, 25 mai 2023, de la ora 12:00, la Memorialul Poarta Albă va fi inaugurat „Muzeul în aer liber”, închinat deținuților politic exterminați de regimul comunist la lucrările canalului Dunăre – Marea Neagră, între anii 1949 și 1953. Evenimentul este organizat de Filiala Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cu prilejul zilei Înălțării Domnului și a Zilei Eroilor.
Printre piesele care întregesc Muzeul în aer liber se numără și 30 de plăci din granit negru pe care sunt gravate numele și datele a 840 de deținuți politic, care au putut fi identificați în arhive, dintre cei aproximativ 4000 – 5000 exterminați la lucrările Canalului Dunăre.
Astfel, chiar în ziua inaugurării „Muzeul în aer liber” din incinta Memorialului Poarta Albă, Dobrogea Live vă prezintă portretul unuia dintre deținuții politic decedați la Canal. Este vorba despre Cătinean Alexa (Lesa), decedat în 13 octombrie 1952 la Poarta Albă. Numele lui apare pe una dintre cele 30 de plăci cu următoarele date: Cătineanu D. Alexandru, Reghin, (n.)1927, (d.)10.1952.
Fotografia și detalii din viața lui Cătinean Alexa ne-au fost puse la dispoziție de domnul Cătinean Constantin, de la care aflăm că, în luna noiembrie a anului 1948, în satul Delureni, azi în comuna Urmeniș, județul Bistrița-Năsăud, a luat naștere gruparea anticomunistă „Gărzile Libertăţii”, la inițiativa unui localnic, Alexandru Stupinean. La această grupare avea să adere și Cătinean Alexa, în 1950, după ce a dezertat din armată. Pentru a fi acceptați, membrii „Gărzii Libertăţii” din Delureni trebuiau să depună următorul jurământ:
„Jur că voi lupta cu credinţă pentru Gărzile Libertăţii, contra regimului, guvernului şi contra comunismului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Potrivit preotului Vasile Rus, care a desfășurat un studiu de cercetare alături de Cătinean Constantin, obiectivele acestei organizații anticomuniste au fost acelea de „a se preocupa pentru a recruta noi membrii din rândul unor oameni demni de încredere din sat, de a lua legătura cu partizanii (fugarii din munţi) care acţionau în zonă pentru a-i sprijini cu alimente şi bani şi a primi la rândul lor de la ei arme, de a arunca în aer magazia în care se adunau cotele de cereale de la ţăranii din zonă şi de a sparge casieria comunală şi a cooperativei pentru a face rost de bani în plus faţă de cotizaţiile pe care le vor aduna de la adepţi şi simpatizanţi în viitor, sabotând în acest fel regimul comunist şi pregătindu-se pentru luptă alături de americani în momentul în care urma să înceapă războiul dintre aceştia şi sovietici”.
Despre întâlnirea lui Alexa Cătinean cu Stupinean Alexandru aflăm detalii de la soţia lui Alexa, Cătinean Maria, care preciza în procesul de interogatoriu din ziua de 25 iunie 1953 de la Cluj, următoarele:
„Soţul meu Cătinean Alexa zis Lesa în anul 1950 a fost încorporat în armată la muncă în Vatra Dornei. După trei săptămâni a dezertat venind acasă după care la trei zile a luat legătura cu Stupinean Alexandru care a fost fugit la pădure încă din anul 1949. A stat cu el până în anul 1951 când a fost arestat. Îi duceam soţului meu de mâncare la locul numit Poiana Fânaţului. Din mâncarea pe care i-am dus-o i-a dat întotdeauna şi lui Stupinean Alexandru. Ne spunea că se schimbă regimul şi ne îndemna să nu predăm cotele la stat”. Conducătorul organizaţiei îi anunța că războiul eliberator va izbucni în curând, aşa că trebuie să fie gata de a intra în acţiune în orice moment.
În loc de izbucnirea războiului, nu după mult timp, în noaptea de 19 iunie 1949, au urmat primele arestări. Au fost arestaţi Mihai Gliga şi Ioan Stupinean.
Timp de trei săptămâni, cu toate eforturile Securităţii, Miliţiei şi ale jandarmilor, nu au putut fi arestaţi şi ceilalţi membri ai organizaţiei pentru că unii dintre ei s-au ascuns, iar alţii, între care şi capul organizaţiei, Stupinean Alexandru, au fugit în pădurile din zonă. Aici erau ajutați cu mâncare de soția lui Cătinean Alexa, Maria.
Alexandru Stupinean, şeful grupului din Delureni, şi consătenii săi, Alexa şi Avram Pintican, au fost judecaţi şi condamnaţi în lipsă. Cătinean Alexa a fost condamnat la trei ani de temniță la Canal, la colonia Poarta Albă. „După arestare nu se va mai întoarce niciodată acasă, fiind ucis de regimul inuman din acest iad al terorii comuniste. Soția sa Maria Cătinean va fi condamnată la trei ani de temniță pe care îi va petrece în închisoarea din Mislea.”, arată preotul Vasile Rus.
Detalii despre arestarea lui Alexa Cătinean și Stupinean Alexandru, aflăm de la Cătinean Constantin, fiul Mariei Cătinean:
„Mama cât a fost în viaţă mi-a povestit că ştie de la soţul ei, Alexa Cătinean că prima ambuscadă a fost în Zoreni. Au scăpat cu bine din ea. A doua ambuscadă a fost într-un cătun din comuna Milaş numit Hirean, ce se află la marginea unei păduri ce se numeşte Pădurea Roşie. Aici Stupinean şi Alexa au tras la casa unui om, Pop Vasile. Şi-au lăsat armele în grajd, nu le-au luat cu ei în casă să nu sperie copiii. Doar Stupinean avea cu el în buzunar o grenadă. Fiind atacaţi de trupele Securităţii Stupinean a aruncat grenada din casă făcând fum. La adăpostul fumului scos de grenadă au fugit din casă şi nu s-au mai oprit până în pădurea Fânaţului de lângă Delureni. Fugind în grabă armele le-au lăsat în grajdul casei lui Pop Vasile şi au fost găsite de ofiţerii Securităţii care au percheziţionat locul după fuga lor. Nu au mai putut face rost de alte arme, nu le-a mai dat nimeni. Rămânând fără arme o ceartă s-a iscat între cei doi şi au hotărât să se despartă în ziua de 4 februarie 1951. După despărţirea de Stupinean Alexandru, Alexa a mers în Fântâniţa, un sat din comuna Miceştii de Câmpie, unde a tras la casa unui gospodar, Moldovan Gavrilă. Acesta a luat legătura cu miliţienii de la postul de Miliţie din Sărmaş care l-au pus în legătură cu organele Securităţii de la Mureş. A primit de la ei nişte prafuri, nişte somnifere pe care i le-a pus în mâncare lui Alexa. Fiind ameţit a fost prins uşor de cadrele Securităţii şi dus în arest în Cluj. A fost acuzat de uneltire contra regimului comunist şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 4 ani de temniţă fiind dus la Canal la Colonia Poarta Albă”.
Așa cum am precizat, Cătinean Alexa are cel mai tragic destin dintre membrii organizaţiei „Gărzile Libertăţii” din Delureni. Nu se va mai întoarce niciodată acasă. După aproximativ doi ani de la începerea detenţiei va muri la Poarta Albă, în împrejurări neclare.
„Mama a aflat că soţul ei Alexa a murit la Poarta Albă printr-o scrisoare trimisă de Rusu Ioan care era încarcerat şi el la Poarta Albă. El a scris acasă în Delureni familiei sale, următoarele: Eu sunt bine dar Lesa (porecla lui Cătinean Alexa) s-a mutat la fratele lui, Aurel!. Fratele lui Alexa Cătinean, Aurel Cătinean murise cu mult timp înaintea lui, acum erau împreună în împărăţia cea veşnică unde nu este durere, nici întristare ci doar viaţă fără de sfârşit! Certificatul de deces al lui Alexa l-am primit de la primăria din Şopteriu în anul 1966. Nu scrie în el vreo cauză a morţii sale. Nici în dosarul lui pe care l-am primit de la C.N.S.A.S în anul 2017 nu se menţionează nimic. Nu ştim unde este înmormântat să putem să îi aprindem o lumânare pe mormânt.”, mărturisește Cătinean Constantin.
În ziua de 23 iunie 1953 Cătinean Maria va fi arestată pentru că, în urma interogatoriului lui Stupinean Alexandru, Securitatea a aflat că i-a ajutat cu mâncare pe el şi pe soţul ei, Alexa, cât timp au fost fugiţi în păduri. Va fi închisă în penitenciarul din Cluj. În procesul verbal de interogatoriu din ziua de 25 iunie 1953 la rubrica Situaţia familiară se specifică: „Văduvă, a fost căsătorită cu dezertorul Cătinean Alexa, în prezent decedat”.
Monumentul condamnaților politic din satul Delureni, azi în comuna Urmeniș, județul Bistrița-Năsăud (stânga Constantin Cătinean și preotul Vasile Rus)
