Cercetătorii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) au scos recent la lumină sectorul de Vest al zidului de apărare al Cetății antice Tomis, segment descoperit cu ocazia săpăturilor din str. Ferdinand 13, peste drum de Teatrul Fantasio.
Arheologii constănțeni spun că descoperirea este de o importanță deosebită, întrucât i-a adus mai aproape de certitudinea că zidul este construit în același moment cu sectorul vizibil al structurii de apărate a cetății Tomisului din Parcul Arheologic (sec. al III-lea d. Hr.).
Citește și: Arheologii avertizează: Calea de acces în Cetatea Antică Tomis, în pericol
Șeful serviciului Arheologie Preventivă din cadrul MINAC, Dr. Constantin Băjenaru a declarat pentru “Dobrogea Live” că săpăturile au scos la iveală și șanțul de apărare al cetății, dar și un inel de aur și monede, care vor ajuta la datarea mai precisă a zidului de fortificație.
„Pe partea exterioară a zidului am identificat șanțul de apărare al cetății. De fapt am prins doar pornirea șanțului, întrucât el se desfășoară sub actualul bulevard Ferdinand. În partea de interior a zidului am găsit un inel de aur și câteva monede. Acestea sunt dovezi importante pentru datarea mai exactă a construcției, iar la toamnă vrem să le prezentăm într-o expoziție”, a explicat cercetătorul.
“Conservare in situ” nu înseamnă că vom mai vedea vestigiile
De asemenea, acesta a spus că în momentul de față se lucrează la întocmirea raportului tehnic arheologic care va fi transmis Comisiei Națională de Arheologie, iar documentul va conține cu siguranță recomandarea cercetătorilor de conservare in situ a vestigiilor.
Deși sună încurajator, această “conservare in situ” nu este altceva decât interdicția de a distruge zidul, însă nu înseamnă că nu se va putea construi peste el.
Citește și: Bloc de birouri, pe locul unui mormânt elenistic vechi de 2.000 de ani, lângă Tribunalul Constanța
În fapt, din punct de vedere tehnic, conservarea în situ constă în acoperirea la loc cu pământ a vestigiilor sau încastrarea lor în cofraje.
Așa cum publicația noastră a scris într-un material mai amplu, în Constanța, pentru niciun teren pe care s-au găsit vestigii după anii ’90 nu s-a dispus interdicția de construire, indiferent de valoarea culturală a descoperirii.
Bloc de 5 etaje peste zidul Tomisului antic
În acest context, deși terenul se află în Situl arheologic „Oraşul antic Tomis”, peste poaspăta descoperire arheologică va fi ridicat bloc de 5 etaje, potrivit documentelor furnizate de Primăria Constanța.
Astfel, conform certificatului de urbanism eliberat în 2020 și prelungit în urmă cu patru luni, proprietarul terenului unde a fost până de curând „Casa cu iederă” intenționează să construiască un imobil de până la 5 etaje (S+P+3-5 etaje – funcțiune mixtă).
Pentru a nu afecta zidul antic, în acel perimetru imobilul va fi construit, cel mai probabil, pe piloni – soluția cea mai facilă practicată de proprietari în cazul edificărilor din siturile arheologice.
“Din câte înțeleg, și proprietarul își construiește proiectul în așa fel încât să fie conservat zidul”, ne-a spus arheologul Constantin Băjenaru.
Singura soluție
Conservat sau nu, un lucru este cert – asistăm la un nou episod de reîngropare a istoriei Constanței.
În acest moment, înteriorul fostei incinte a cetății antice Tomis sunt în diverse stadii de avizare sau derulare nu mai puțin de cinci proiecte imobiliare care se ridică peste vestigii descoperite recent.
Una dintre puținele soluții administrative pentru a împiedica construirea peste vestigii este despăgubirea proprietarului de către Primăria Constanța sau Consiliul Județean Constanța.
O altă cale ar putea fi refuzul argumentat al administrației locale de a emite autorizația de construire, lucru puțin probabil dacă ne raportăm la avizele similare din trecut.
Sursa foto: Archaeologia Tomitana
Aici poți citi despre Cum se construiește peste vestigiile din Constanța și care e soluția pentru oprirea fenomenului