Totul despre situl arheologic din Peninsulă și proiectul imobiliar care va acoperi o bucată din istoria Tomisului

Proprietarul casei și terenului de pe Arhiepiscopiei 11, unde o cercetare arheologică a scos la iveală un sit din perioada cuprinsă între VI î.Hr. şi VI d.Hr, se pregătește să edifice în acest spațiu o clădire cu regim P+3 retras.

Constantin Cornel Georgescu, cel mai înstărit om de afaceri din Tulcea, va depune în următoarea perioadă actele necesare emiterii autorizației de construire pentru un imobil de locuințe care se va ridica din clădirea existentă, cu extindere peste situl arheologic.

Conform raportului preliminar întocmit de arheologi, spațiul pe care au fost identificate 36 de complexe arheologice a contribuit la obţinerea de noi informaţii referitoare la istoria şi evoluţia metropolei pontice. Mai exact au fost descoperite cel puțin două elemente unice pentru săpăturile de până acum. Acest aspect este detaliat în a doua parte a materialului.

Prima variantă de proiect

Omul de afaceri a declarat pentru “Dobrogea Live” că deține un certificat de urbanism, în baza căruia arhitecții cu care lucrează au randat deja un proiect (foto deschidere și jos), pe care nu este, însă, sigur că îl va implementa.

“Am un proiectant care lucrează, dar suntem încă în faza de concept, nu e nimic bătut în cuie. Schița din imagine este o primă variantă. Dar este clar că vom păstra fațada casei, care nu este foarte frumoasă și are o compartimentare de neutilizat”, a explicat Georgescu.

Acesta susține că investiția nu vizează dezvoltarea unei afaceri imobiliare și că dorește, “la un moment dat”, să se mute împreună cu familia în noua clădire.

“Acest proiect îl văd ceva ieșit din comun. La un moment dat aș vrea să locuiesc acolo; copiii mei, de asemenea. Nu m-am gândit ca business la clădire, că dacă o vedeam așa, o făceam de mult”, precizează omul de afaceri.

Vestigiile vor fi protejate, dar acoperite

El a menționat că din vechea clădire vor fi păstrate demisolul și pereții exteriori, structuri din care se va extinde un bloc modern acoperit cu cărămidă aparentă.

Noua clădire va ocupa maxim 50% din suprafața terenului de 621 mp, spațiu care a făcut obiectul unei cercetări arheologice în perioada 2017-2018, pentru care omul de afaceri a plătit Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) aproximativ 60.000 euro.

Georgescu a subliniat că imobilul va fi construit pe piloni, iar subsolul va fi conservat in-situ, însă fără acces public.

„Deși la parter vor fi spații publice, subsolul nu va fi accesibil publicului. Nu am aceeași viziune arhitecturală cu vecinul (proprietarul terenului alăturat, situat pe str. 9 Mai n.r.). Ideea unui muzeu în subsol, așa cum zice vecinul că va face, este nefezabilă. Cum ar putea o clădire cu destinația de locuințe să fie un loc vizitabil la liber?! Plus de asta, abia dacă sunt vizitate muzeele convenționale. În Constanța, oriunde ai săpa găsești vestigii; acum nu putem face muzee prin toate subsolurile”, spune antreprenorul tulcean.

Lucrările de edificare a noului imobil sunt programate să începă la șase luni de la obținerea autorizației de construire.

Două clădiri și 620 mp de teren, pentru 33.600 de dolari

Potrivit cărții “Constanța veche”, semnată de Marian Moise, casa de pe Arhiepiscopiei 11 a fost construită în anul 1929, iar arhiva fiscală indică ca ultim proprietar, înaintea naţionalizării din 1959, Societata „Romano-Americană” (companie din industria, comerţul şi exportul petrolului) cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei 126 (casă proprietatea familiei Lahovary).

Proprietatea (două corpuri de clădire de 234 mp și terenul de 621 mp) a fost cumpărată de Constantin Cornel Georgescu de la RAEDPP în anul 2003, pentru suma de 33.600 de dolari.

În Constanța, antrepriza deținută de Georgescu a construit Palatul de Justiție și a reabilitat Tomis Mall. Însă printre cele mai însemnate lucrări atribuite firmei tulceanului se numără și reabilitarea Bisericuțelor de cretă de la Basarabi-Murfatlar, Cetatea Enisala, bazilica martirică și biserica Sfântul Atanasie din Niculițel.

Descoperiri deosebit de importante pentru istoria Constanței

Cercetarea arheologică din strada Arheipiscopiei 11 a scos la iveală vestigii de o importanță deosebită, care „au contribuit la obţinerea de noi informaţii referitoare la istoria şi evoluţia metropolei pontice în intervalul cuprins între secolele VI a.Chr. şi VI p.Chr”, așa cum este menționat în raportul preliminar întocmit în urma săpăturilor.

De altfel, directorul MINAC, Aurel Mototolea, care ne-a pus la dispoziție documentul, precizează că acel spațiu a fost locuit continuu mai mult de o mie de ani și în urma cercetării arheologice au fost identificate 36 de complexe, databile într-un interval generos, cuprins între sfârşitul secolului al VI-lea î.Hr. şi secolul al VI-lea d.Hr.

“Pentru mai bine de un mileniu, zona cercetată a fost locuită neîntrerupt. La început timid, spaţiul a fost ocupat treptat de către coloniştii greci, ajungând la apogeu sub stăpânirea romană”, se arată în raportul arheologilor.

Potrivit acestuia, edificiile descoperite aici nu impresionează prin monumentalitate însă, judecând după starea de conservare şi elementele constructive utilizate, ca de pildă tehnica opus mixtum, fresca parietală şi mortarul hidrofug, putem considera că avem de-a face cu edificii de utilitate publică, plasate într-o zonă accesibilă şi străbătută de un trafic intens.

A doua frescă descoperită în Constanța

Astfel, printre cele mai însemnate descoperiri se numără prima frescă descoperită în Peninsulă și a doua din Constanța, și ar putea indica existența unei instituții publice în antichitate.

„Este a doua zonă din Constanța, după mormântul Hypogeu, în care s-a găsit o cantitate însemnată de frescă, care până la un punct se poate reconstitui. Fresca trebuie analizată, dar ne putem gândi că acolo s-ar fi putut afla o instituție publică”, a declarat pentru “Dobrogea Live”  șeful Muzeului, care a participat, în calitate de arheolog, la săpăturile în cauză.

Tehnici de construire inedite, specifice cetății Histria

O altă descoperire inedită este reprezentată de locuința-bordei (perioada sec. V – IV î.Hr.), construită în tehnica „temeliilor olbiene”. Cele mai apropiate analogii ale acestei tehnici de construcţie se regăsesc în cercetările arheologice efectuate în cetatea Histria, se arată în raportul citat.

Pe lână acestea au fost descoperite o mulțime de edificii, un pavaj stradal, canale colectoare, o posibilă cisternă pentru apă destinată consumului public, fragmente ceramice şi osteologice, un inel de bronz, un fish-plate, fragmente amforice de Chios, boluri şi cupe opaiţe fragmentare, ceramică cu figuri, vârfuri de săgeţi premonetare, precum şi numeroase resturi faunistice.

Raportul preliminar semnat de arheologii Aurel Mototolea, Tiberiu Potârniche și Simina Margareta Stanc poate fi consultat mai jos.