Ce sunt, de fapt, ’’adăposturile’’ de la Plauru. Inginerii spun că improvizațiile Armatei pot pune în pericol viețile celor care se refugiază în ele

  • Reprezentanții MApN evită să spună dacă prefabricatele din beton au fost supuse testelor de rezistență

Adăposturile pentru populație instalate de MApN la Plauru (satul din județul Tulcea situat la circa 300 de m de portul ucrainean Izmail), sunt improvizate din cadre prefabricate de beton ’’tip P’’, utilizate pentru subtraversări de drumuri de ’’clasă E’’, precum cele comunale.

Mai exact, este vorba de elemente standard ’’tip P2’’ (2 indică distanța între pereți), cadre din beton armat cu înălțimea de aproximativ 1,6 m (1,4 la interior) și o grosime a pereților laterali de 17 cm (+/- 1cm) și 22 cm (+/- 1cm) pentru peretele superior.

Pisesă desenată cadru prefabricat tip P (sursa Ferrobeton)

Specialiștii în construcții consultați de ’’Dobrogea Live’’ afirmă că în cazul unui șoc puternic, prefabricatele folosite de Armată pentru amenajarea adăposturilor ar putea pune în pericol viața celor care se refugiază în ele, întrucât cadrele de beton nu sunt concepute și testate pentru presiuni precum forța unei explozii.

’’Mai degrabă pun în pericol decât protejează’’

’’Sunt bani risipiți, pentru că ce au montat acolo sunt doar niște elemente pentru podețe rutiere. Acele structuri se îngroapă în pământ și se folosesc preponderent la drumuri de clasă inferioară, precum drumuri comunale, de exploatare, forestiere. Aceste cadre nu sunt calculate să reziste la presiuni mari sau explozii, ci la împingeri de pământ, la trafic. Acel așa numit adăpost are toate bubele posibile. Dacă se sparge în bucăți, mai degrabă pui în pericol pe cel care se adăpostește decât îl protejezi. Sunt normative care indică clar cum trebuie să fie un adăpost.În opinia mea, nu sunt potrivite pentru adăposturi. Probabil acele elemente din beton au fost comandate pentru alte lucrări și existau în stoc. Singura lor scuză e că probabil sunt panicați și au apelat la această soluție’’, a declarat sub rezerva anonimatului un inginer proiectant de drumuri și poduri în cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

’’Niște caricaturi, o prostie pur și simplu!’’

De asemenea, specialiștii în construcții afirmă că structurile amenajate de MApN nu ar rezista suflului unei explozii.

’’Așa-zisele adăposturi mi se par caraghioase, niște caricaturi. Dacă într-adevăr vine o dronă și lovește o asemenea structură, face gaură în ea. Pe mine mă îngrijorează că autoritățile iau în serios acele așa-zise adăposturi. Cred că e vorba de incompetență, nu aș vrea să folosesc cuvinte mai grele. Dacă erau îngropate, poate ar fi fost altă poveste. La suflul unei explozii nu ar rezista. Dacă lovește undeva la bază, o dă peste cap, o întoarce. E o prostie, pur și simplu’’, a explicat Virgil Breabăn, fost decan al Facultății de Construcții – Universitatea Ovidius, actualmente coordonator de doctorat în domeniul inginerie civilă.

’’Dacă o dronă cade la gura adăpostului, spulberă tot ce e în interior’’

Inginerii în construcții subliniază că adăposturile antiaeriene se amenajează exclusiv în subteran și trebuie să respecte anumite norme, precum grosimea pereților de cel puțin 30 de centimetri.

’’Cadrele prefabricate folosite de MApN sunt proiectate pentru drumuri clasă E, nu au fost concepute pentru alte utilizări. Noi am proiectat adăposturi ALA (Apărarea Locală Antiaeriană n.r.) pentru lovituri antiaeriene și ni s-a cerut să ne încadrăm în niște reglementări bine stabilite. Singurii care pot certifica astfel de adăposturi sunt cei de la ISU. Eu nu am mai văzut adăposturi antiaeriene terestre, toate se fac îngropate. Trebuie să aibă o anumită grosime, de cel puțin 30 centimetri, pentru că pe lângă împingerea pământului apar și vibrațiile, suflul exploziilor și alte presiuni. În cazul adăposturilor de la Plauru, dacă o dronă cade în dreptul unei guri de ieșire, spulberă tot ce e în interior. Suflul unei explozii are capacitatea să împrăștie acele prefabricate pentru că până la urmă sunt doar niște cutii puse una lângă cealaltă. În viața mea nu am mai văzut așa ceva, este o glumă de prost gust’’, a declarat un inginer proiectant în construcții, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

Cadrele de tip P, evitate și de constructori

Experții afirmă că prefabricatele de tip P au ajuns să fie înlocuite de constructori cu alte cadre, de tip C, care sunt mai rezistente, și pentru orice tip de ansamblu din beton se efectuează studii în funcție de utilizarea pentru care este propus

’’Aceste cadre e posibil să fie utilizate în prezent pentru utilități, pe post de canale pentru conducte. În trecut s-au folosit pentru podețe, dar în momentul de față noi folosim cadre de tip C, care au pereți pe toate laturile. Nici acestea, care sunt închise complet, nu cred că sunt potrivite pentru amenajarea de adăposturi. Trebuie făcute niște studii cu privire la implozii și explozii. Armăturile și betonul se determină în funcție de aceste studii, pe care noi le facem la universitate’’, a arătat dr. ing. Ionuț Răcănel, profesor la Universitatea Tehnică de Construcții București

MApN refuză să spună dacă a a făcut teste. ”Au fost achiziționate de urgență”

Reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au confirmat pentru ’’Dobrogea Live’’ că adăposturile improvizate de MApN nu au fost validate de ISU.

Contactat de publicația noastră în această dimineață, purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu, nu a reușit până la ora publicării articolului să ne comunice dacă elementele de beton care compun adăposturile au fost supuse testelor de rezistență specifice și aprobate de către o structură abilitată.

La câteva ore după transmiterea unei solicitări de presă, reprezentantul MApN ne-a transmis prin telefon că ’’nu va fi nicio problemă să demonstrăm că lucrurile sunt absolut în regulă. Ele (adăposturile n.r.) trebuie să asigure protecția pentru căderi de obiecte și sarcini explozive de mică intensitate. Vorbim de adăposturi care să asigure protecție la riscurile care sunt în acea zonă. Din ce am înțeles de la colegii mei, nu e nicio emoție să demonstrăm chestiunile astea, doar avem nevoie de timp să organizăm informațiile’’.

Constantin Spînu a adăugat că prefabricatele de beton au fost achiziționate ’’de urgență’’ și nu se aflau în dotarea Armatei.

Sursă foto deschidere: colaj (Buildcorp și Monitorul Apărării și Securității)

Urmărește-ne pe:

Doneaza