- Pentru că cele trei specii sunt consumate de oameni, cercetătorii semnalează necesitatea urgentă a unor cercetări suplimentare privind posibilele riscuri pentru sănătate
Un studiu realizat de un grup de cercetători din cadrul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” (INCDM) din Constanța relevă că 93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană, și 66,7% dintre midiile din zona de coastă a României analizate erau contaminate cu microplastice (fragmente de plastic mai mici de 5 mm).
Studiul publicat în luna decembrie 2025 arată că microplastice au fost identificate atât în organele digestive, cât și în țesutul moale ale celor trei specii analizate.
Alt aspect important semnalat în studiu este transferul trofic de particule de plastic de la pradă la prădător, cum e în cazul rapanei.
Astfel, spun cercetătorii, “deoarece toate cele trei specii sunt consumate de oameni, ele reprezintă căi potențiale de expunere la microplastice. Aceste rezultate subliniază necesitatea urgentă a unor cercetări suplimentare privind sursele, căile de mediu și posibilele riscuri pentru sănătate cauzate de microplasticele din Marea Neagră”.
De asemenea, cercetătorii au comparat rezultatele obținute pe coasta română a Mării Negre cu studii realizate de cercetători bulgari în zona Varna și Burgas și la speciile colectate la malul mării din România s-a constatat o frecvență mai mare de apariție a microplasticelor la toate cele trei specii.
Motiv pentru care specialiștii INCDM consideră că apropierea de gurile de vărsare a Dunării expun la poluare mai mult speciile din zona litorală românească.
“Prezența crescută a microplasticelor în țesuturile speciilor analizate poate fi legată de proximitatea lor față de deversarea fluviului Dunărea, poziționată în zona de Nord a țărmului românesc, care transportă până la 4,2 tone de materiale plastice zilnic”, se arată în studiul Institutului.
Lucrarea cercetătorilor detaliază și tipul de microplastice identificate în organismul celor trei specii.
“Fibrele au reprezentat 93%, 98% și 99% din totalul microplasticelor identificate în midii, rapane, respectiv șprot, în timp ce fragmentele au reprezentat doar 7%, 2% și 1%. Proporția de fibre a variat în funcție de specie și organe: la midii, fibrele au cuprins 96% din particulele din glanda digestivă și 90% din țesutul moale; la rapană, 97% din particulele din stomac au fost fibre, în timp ce în țesutul moale au fost detectate doar fibre; iar la șprot, fibrele au reprezentat 98% din particulele din tractul gastrointestinal, fibrele fiind observate doar în branhii.
Microplasticele negre, albastre și transparente au reprezentat majoritatea particulelor găsite la toate cele trei specii, deși proporțiile lor relative au variat. La toate speciile, culorile dominante ale particulelor au diferit semnificativ, midiile caracterizate în principal prin particule albastre, melcii rapa prin particule negre și șprotul prin particule transparente, demonstrând contraste clare la nivel de specie în compoziția microplasticelor ingerate”.
Autorii studiului“Microplastic Accumulation in Commercially Important Black Sea Fish and Shellfish: European Sprat (Sprattus sprattus), Mussels (Mytilus galloprovincialis) and Rapa Whelks (Rapana venosa)” sunt cercetătorii Andreea Mădălina Ciucă, Lucica Barbeș, Elena Daniela Pantea, George-Emanuel Harcotă, Cristian Sorin Danilov, Adrian Filimon și Elena Stoica.
Studiul a fost finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, prin Programul Nucleu SMART BLUE.
Sursa foto: Facebook/Micul Golf 2 Mai
Citește și: