13.4 C
Constanța
luni, iunie 14, 2021
AcasăActualitateMăsurile luate la Constanța pentru combaterea febrei tropicale, acum 100 de ani

Măsurile luate la Constanța pentru combaterea febrei tropicale, acum 100 de ani

Ziarul constănțean „Dacia” publica pe prima pagină a ediției din 20 septembrie 1928 o serie de informații și recomandări ale Serviciului Sanitar al Municipiului Constanța, privind combaterea unei boli care nu mai făcuse până atunci victime pe teritoriul țării noastre. Concret, patru persoane aflate pe două vapoare acostate în Portul Constanța au fost diagnosticate cu „febra tropicală” (febra Denga), cauzată de virusul Denga, transmis de mușcatura țânțarilor din specia Aedes, infectați, la rândul lor, de la oameni purtători ai virusului,.

Numele de „febră tropicală” asociat bolii cauzate de virusul Denga, provine de la faptul că specia de țânțari din familia Aedes, este o specie tropicală și subtropicală.

Din paginile ziarului „Dacia”, aflat în colecțiile Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, aflăm că „febra tropicală” este o boală contagioasă, caracterizată prin febră de durată scurtă, dureri violente localizate la cap, trunchi și membre, prin erupţii cutanate, dar și prin lipsa „gustului alimentelor și băuturilor”. Cercetări de dată mai recentă arată că azi, caracteristicile clinice ale febrei Denga variază în funcţie de vârsta pacientului: sugarii şi copii mici pot avea febră cu erupţii; copii mai mari și adulții pot avea fie o febră usoară sau boala clasica, cu debut brusc cu febră mare, dureri de cap severe, dureri oculare, dureri articulare şi musculare şi erupţii cutanate. Unii pacienţi pot dezvolta simptome asemănătoare gripei, dureri în gat, inflamarea faringelui și conjunctivei, grețuri, vărsături și anorexie.

Turnarea de petrol și gudron în bălțile din apropierea portului Constanța, una din soluții

Astfel, în urma apariției a patru cazuri la Constanța, pe vapoarele „City Of. St. Ioseph” și „Roland”, prima măsură luată de Serviciului Sanitar al Municipiului Constanța a fost izolarea la spital a celor bolnavi, „în camere adaptate special boalelor ce se transmit prin țânțari”. Apoi, Serviciului Sanitar al Municipiului Constanța a propus următoarele măsuri autorităților locale, dar și locuitorilor din apropierea portului, printre care și turnarea de petrol și gudron în bălțile din apropierea portului: „Toate bălțile din jurul portului vor fi astupate, iar cele ce nu se pot, vor fi tratate cu petrol și gudron în părți egale. Se va turna din acest amestec 15 cm. cub. La metru pătrat. Se va repeta din 15 în 15 zile. Casele din jurul portului vor suprima (astupa) gropile din curți unde stagnează apa. Vor ridica toate vasele unde apa ar putea sta, cum sunt ghivecele de flori, oale sparte, cutii de conserve, vor curăți rigoalele și jghiaburile caselor unde apa ar putea stagna. Butoaiele cu apă vor fi acoperite cu pânză metalică cu ochiurile de 1m.m. În case se vor distruge țânțarii închizând camerele ermetic și arzând înăuntru pulbere de piretru (n.r. o plantă erbacee din care se obține pulbere insecticidă). Vapoarele contaminate ori suspecte vor fi curățate prin acid sulfuros”.

Apropierea sezonului rece și măsurile luate erau sperența autorităților că țânțarul din această specie nu se va răspândi la Constanța.

Sursă foto: Grup Constanţa de altădată

Cele mai populare

Recent Comments