16.4 C
Constanța
duminică, iunie 13, 2021
AcasăCulturăÎn 1925, două vapoare care veneau spre România au fost deturnate de...

În 1925, două vapoare care veneau spre România au fost deturnate de ruși. Iată motivul

Spre sfârșitul anului 1925 la Constanța se discuta înființarea unei linii maritime pe ruta Constanța – Mangalia – Cavarna – Balcic, pentru transportul de mărfuri și călători.

În acest sens, un agent de nave din Constanța a purtat mai multe tratative cu doi armatori greci, pentru închirierea vaporului „Emmos”, proprietatea acestora, care a pornit în scurt timp spre România. Doar că, odată intrat pe Marea Neagră, a fost sabotat de mai mulți marinari ruși si redirecționat către portul Sevastopol, din URSS.

Situația acestui vas a fost dezbătută în presa vremii, de unde aflăm că, evenimentul avea legătură directă cu consecințele revoluției civile ruse (1917 – 1921).

Concret, după preluarea puterii de bolșevici și înființarea URSS, membrii sau simpatizanții Mișcării Albe (care cuprindea unele forțe din Rusia, atât politice cât și militare, în general monarhiste, care se opuneau bolșevicilor) au părăsit țara, printre ei fiind și operatori de nave. Pentru a-și câștiga existența, mulți armatori au vândut vapoarele pe prețuri de nimic în Turcia și Grecia. Numai că, sovieticii considerau că bunurile membrilor Mișcării Albe au intrat în proprietatea statului, iar certificatele de vânzare cumpărare sunt nule.

Subterfugiul prin care URSS a deturnat vaporul „Emmos”

Pentru recuperarea fostelor vase rusești, noua conducere sovietică a angajat mai mulți marinari ruși, care aveau misiunea de a se îmbarca pe aceste vapoare și a pune stăpânire pe ele când ajungeau în Marea Neagră.

Așa s-a întâmplat și cu vasul „Emmos”, despre care aflăm mai multe date din ediția din 4 noiembrie 1925, a ziarului constănțean „Dacia”, păstrat în colecțiile Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța:

Vasul wranghelist (n.r după numele unui conducător al Mișcării Albe, Pyotr Wrangel) Piotr Veliki, proprietatea armatorilor Cicovski, refugiat la Constantinopol, a fost vândut de acesta la doi armatori greci (…) care schimbară numele rusesc al vaporului în acela de „Emmos”. (…) „Emmos” a plecat din Bosfor spre Marea Neagră, sub conducerea căpitanului Iani Lecas, fratele unuia dintre armatori. Ca echipaj, pe lângă oamenii cei vechi, Lecas a mai angajat trei marinari ruși, care pretindeau că au servit tot pe vapoare refugiate la Constantinopol.

La ieșirea din Bosfor, comandantul a predat comanda unui subofițer, iar el a coborât în cabină. În acest timp, din fundul magaziei vaporului, își făcură apariția opt ruși, toți înarmați, care s-au grăbit spre cabina comandantului. Acesta fu legat cu mâinile la spate și de patul cabinei. (…) Doi dintre vechii oameni ai echipajului  nevoind să se supună ordinelor bandei de ruși, au fost răniți de gloanțele acestora. Restul echipajului a fost nevoit să se supună în fața amenințărilor.

Rușii au scos apoi literele metalice ale noului nume al vaporului și au îndreptat pe „Emmos” spre Sevastopol”.

La Sevastopul vaporul a fost pus sub pază, iar marinarii, în afară de cei ruși, nu au fost lăsați să coboare, nici măcar pentru a se aproviziona cu alimente. După aproape o lună, marinarii au coborât pe țărm, unde au fost arestați pe loc, iar ulterior judecați. În urma sentinței, aceștia au fost repatriați la Constantinopol, iar vasul a rămas la Sevastopol, ca aparținând statului rus.

După întoarcerea cu bine a marinarilor, armatorii greci păgubiți s-au adresat misiunii diplomatice grecești din Constantinopol pentru rezolvarea acestei situații, care, la rândul lor s-au adresat misiunii diplomatice rusești de aici, aflată sub conducerea „d-lui Suris, ministrul plenipotențiar al Rusiei la Constantinopol”.

În aceeași perioadă, un alt vapor fost rusesc, având noul nume „Teophani”, care avea ca destinație Galați, a fost sabotat de echipajul rusesc și redirecționat către portul Batumi (Georgia), unde a fost văzut pentru ultima oară.

Cele mai populare

Recent Comments