Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena – I” din Constanța este un monument de arhitectură, emblematic pentru orașul de la malul mării.
Înaintea ridicării bisericii de astăzi, situată pe str. Ștefan Mihăileanu colț cu str. Călărași, slujbele se săvârșeau într-un paraclis din cimitirul orașului, paraclis ridicat de preotul Nicolae Paveliu în anul 1919.
Mai târziu, primăria Constanței, prin intermediul primarului Horia Grigorescu, a început lucrările la actuala biserică. Lucrările au demarat pe 12 septembrie 1934 și s-au încheiat în anul 1937, când, pe data de 17 octombrie, biserica a fost sfințită de Miron Cristea, patriarhul României, împreună cu alți doi ierarhi: episcopul Constanței Gherontie Nicolau și arhiereul-vicar patriarhal Galaction Cordun.
Pisania sfântului locaș spune că „această sfântă biserică, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, s-a zidit (…) de către enoriași și autoritățile locale, paroh fiind pr. Al. Moroianu”. Cu acest prilej, patriarhul Miron Cristea a emis un document prin care primarul Horia Grigorescu era recunoscut ctitor al bisericii.
Impunătoarea construcție, elegantă, zidită din piatră și cărămizi și acoperită cu tablă din aramă ,cu pronaos, naos, altar și abside, a fost realizată după planurile arhitectului șef al Patriarhiei, Dumitru Ionescu-Berechet.
Clopotnița, cu adevărat magnifică, are forma unei turle înalte de 30 metri, zveltă, așezată lateral și integrată în corpul bisericii.
Catapeteasma, sculptată în marmură, este opera sculptorului Schmiedinger din București, un artist cunoscut în acele vremuri. Ea cuprinde trei serii de icoane: împărătești, praznicale și ale Sfinților Apostoli. Policandrul, cu 104 lumini, și sfeșnicele împărătești sunt din fier forjat, lucrate cu multă artă. Stranele arhierești, ale cântăreților și ale credincioșilor sunt sculptate în lemn, fiind lucrate la Liceul Industrial din Constanța. Pictura din biserică a fost realizată în frescă de către pictorița Nina Arbore, în stil bizantin. Ea a fost ajutată de pictorii Virgil Manoliu (care a contribuit mai mult la ansamblul pictural al Pantocratorului din turlă) și Ghiță Popescu-Mazilescu.
Despre pictură pisania bisericii mai menționează că aceasta a fost restaurată între anii 1980 și 1981 de către pictorul Gheorghe Ciobanu, paroh fiind atunci preotul Aurel Cazacu, iar preot împreună slujitor Dumitru Stănei, protopop al Constanței.
În ziua de 6 august 1937 s-a făcut recepția naosului și pronaosului, comisia fiind alcătuită din episcopul Gherontie Nicolau al Constanței, profesorul universitar George Oprescu, directorul muzeului de artă din București, pictorul profesor universitar Camil Ressu, primarul Constanței, Horia Grigorescu, preotul Ioan Roșculeț, Dumitru Ionescu-Berechet, arhitectul șef al Patriarhiei Române și pictorița Nina Arbore. Recepția finală a avut loc pe 19 noiembrie 1938, prilej cu care George Oprescu, mare istoric și critic de artă, a făcut următoarea apreciere:
„Nu cred că mă înșel afirmând că această biserică, așa cum a ieșit din planul arhitectului și din mâna pictoriței, va fi o podoabă a orașului și una dintre frumoasele noastre clădiri religioase din ultimul timp”.
Bombardamentele aviației sovietice din 1941 au avariat atât Catedrala Episcopală a Constanței, cât și Palatul Episcopal. Ca urmare, Catedrala nu a mai putut fi folosotă la săvârșirea sfintelor slujbe. În locul ei, mai mulți ani la rând, au servit drept catedrale episcopale temporare mai multe biserici din Constanța printre care și biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena – I”. Arhiereul Eugeniu Laiu Suceveanul a fost instalat episcop locțiitor al Constanței în această biserică, în noiembrie 1942.
În timpul parohiatului părintelui Constantin Lungu, la biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena s-au efectuat lucrări de tencuieli exterioare în praf de marmură, revizuirea acoperișului, construirea lumânărarului, mochetarea bisericii, refacerea completă a instalației de încălzire și trecerea la sistemul de încălzire pe gaze. Între anii 2009 și 2010 s-a construit din temelii capela mortuară „Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din curtea bisericii.
La această biserică au slujit sau slujesc, printre alții: preotul paroh Ioan Roșculeț, preotul paroh Alexandru Moroianu, preotul Mihail Buric, preotul paroh Constantin Coadă, preotul Ioan Ciorbaru, preotul paroh Aurel Cazacu, preotul paroh Dumitru Stănei, preotul Laurențiu Costache, preotul Vasile Lățcan și preotul Grigore Prodan, preotul Constantin Lungu, preotul Tănase Caraiane, preotul Ciprian Ioan Cojocaru, preotul Viorel Georgescu și preotul paroh Ciprian Stoichin.
