În urmă cu două luni (14 noiembrie 2024), judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Constanța a decis că procesul de corupție cunoscut sub numele de „mană cerească”, în care IPS Teodosie este acuzat de săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, poate să înceapă. Motivarea deciziei a apărut zilele acestea. Alături de IPS Teodosie este inculpat și preotul Ilie Petre (acuzat de săvârşirea infracţiunii de complicitate la cumpărare de influenţă). Decizia Curții de Apel poate fi contestată la ÎCCJ în termen de 3 zile de la comunicare.
IPS Teodosie și preotul Ilie Petre au intrat în atenția DNA Constanța după ce jurnaliștii RECORDER au publicat o investigație. „Din cuprinsul reportajului rezultă că martorul Petrică Leașcu s-a prezentat la Arhiepiscopia Tomisului, unde a luat legătura cu inculpatul Petrescu Teodosie căruia i-a comunicat că, prin intermediul influenței pe care o are asupra funcționarilor de la conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC), poate obține de la această autoritate suma de 800.000 lei, care urma să acopere costurile cu reabilitarea unor clădiri din patrimoniul arhiepiscopiei. În schimbul acestui serviciu, inculpatul și martorul s-au înțeles ca cel dintâi să îi dea secundului un procent de 20% din suma de 800.000 lei, pe care acesta din urma să o obțină prin traficarea influenței”, descriu procurorii DNA situația.
Martorul Petrică Leașcu a înregistrat cu o cameră ascunsă discuțiile purtate cu IPS Teodosie și cu preotul Ilie Petre (cu care a stabilit detalii referitoare la un comision de 20%).
Adrian Cuculis, avocatul arhiepiscopului Teodosie, anunța în luna septembrie 2024 că încercă să obțină „excluderea probelor parchetului – în speță, înregistrarea strânsa neloial de către fostul preot Petrică Leașcu, care a actionat precum un agent de provocare al parchetului.” Aceasta a fost principala speranță a lui Teodosie de a scăpa de proces.
Judecătorul a admis valabilitatea înregistrărilor
În procedura de cameră preliminară, ambii inculpați au invocat cereri și excepții constând în lipsa loialității strângerii și administrării probelor și a nulității relative a acestora, cu consecința excluderii înregistrării audio-video; constatarea neregularității rechizitoriului din perspectiva insuficientei descrieri a faptelor; constatarea nulității relative a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale; constatarea nelegalității trimiterii în judecată pe baza unei singure probe care constă în depoziția unui colaborator sub acoperire etc.
Judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Constanța a analizat fiecare cerere și excepție în parte și le-a respins pe rând, cea mai importantă fiind, așa cum am scris și mai sus, „înregistrarea strânsă neloial”.
„În motivarea acestei excepţii, inculpaţii au susţinut că proba a fost obţinută nelegal întrucât înregistrarea audio-video este în fapt o măsură de supraveghere tehnică, care nu a fost autorizată provizoriu de către procuror şi nici de către judecătorul de drepturi şi libertăţi”, se arată în motivarea instanței.
Citește și: ÎPS Teodosie, reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
În schimb, Curtea de Apel Constanța i-a explicat lui Teodosie în cadrul motivării că dispozițiile art.139 alin.3 Cod procedură penală califică drept mijloc de probă înregistrările efectuate de părți sau de alte persoane, când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții, precum și orice alte înregistrări, dacă nu sunt interzise de lege.
„Referitor la legalitatea acestei probe, Curtea reţine că nu se cere vreo condiție privitoare la natura infracțiunii ce formează obiectul cauzei, iar problema proporționalității nu se pune, întrucât autoritățile nu sunt implicate în procedeul probatoriu. Aceste înregistrări pot constitui mijloace de probă numai în condițiile în care particularii care le efectuează nu sunt, în sens european, „agenți ai statului”, se spune în motivare.
Judecătorul de cameră preliminară a invocat și o decizie din 2021 a Curții Constituționale care a constatat că sintagma „înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane” la care fac referire dispoziţiile art. 139 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală reglementează o excepţie de la regula prevăzută la art. 139 alin. (1) din acelaşi cod, conform căreia supravegherea tehnică este dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.
„Folosirea unor astfel de înregistrări ca mijloc de probă într-un proces penal este în concordanţă cu prevederile art. 53 din Constituţie, care recunosc legitimitatea unor restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, inclusiv ale exerciţiului dreptului la respectarea şi ocrotirea de către autorităţile publice a vieţii intime, familiale şi private – invocat în motivarea excepţiei -, dacă acestea se fac prin lege şi în vederea apărării unor valori sociale importante, precum desfăşurarea instrucţiei penale sau prevenirea faptelor penale”, se arată în motivare.
În final, judecătorul de cameră preliminară constată că în cauză martorul Petrică Leașcu nu a acţionat în calitate de agent al statului, neavând vreo înţelegere cu organele judiciare, ci a acţionat ca un veritabil avertizor public de integritate potrivit Legii nr.361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public şi, prin urmare, nu era necesară autorizarea probei de către judecătorul de drepturi și libertăți.
DNA îl acuză pe Teodosie de cumpărare de influență
Procurorii DNA Constanța s-au sesizat din oficiu în urma investigației jurnalistice publicată de Recorder. „Din cuprinsul reportajului rezultă că martorul Petrică Leașcu s-a prezentat la Arhiepiscopia Tomisului, unde a luat legătura cu inculpatul Petrescu Teodosie căruia i-a comunicat că, prin intermediul influenței pe care o are asupra funcționarilor de la conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC), poate obține de la această autoritate suma de 800.000 lei, care urma să acopere costurile cu reabilitarea unor clădiri din patrimoniul arhiepiscopiei. În schimbul acestui serviciu, inculpatul și martorul s-au înțeles ca cel dintâi să îi dea secundului un procent de 20% din suma de 800.000 lei, pe care acesta din urma să o obțină prin traficarea influenței”, descriu procurorii DNA situația.
Conform actului de trimitere în judecată, consultat de Dobrogea Live, anchetatorii susțin că Teodosie „a organizat o întâlnire între martor și coinculpatul Ilie Petre, în cadrul căreia s-au reiterat aspectele privind cumpărarea presupusei influențe a martorului, dar s-au și stabilit premisele pentru efectuarea plății de către arhiepiscopie către martor a procentului de 20% reprezentând prețul influenței traficate, precum și modalitatea în care această plată avea să fie disimulată sub forma unor relații comerciale fictive.”
Mai mult, procurorii DNA Constanța consemnează că înregistrările predate de Petrică Leașcu organelor de urmărire penală sunt deosebit de relevante.
În același rechizitoriu, DNA explică de ce nu s-a exercitat acțiune penală și împotriva martorului petrică Leașcu, cel care a realizat filmările și care i-a propus arhiepiscopului toată „afacerea” pe care Teodosie a numit-o „mană cerească”.
„Pe de o parte, este cert că fapta martorului îndeplinește condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de trafic de influență. Pe de altă parte însă, martorul nu a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de lege în cazul infracțiunii menționate, respectiv intenția directă. Dimpotrivă, martorul a acționat fără vinovăție, ca parte a unui demers jurnalistic al cărui scop era acela de a demasca actele de corupție din cadrul BOR. Nu numai că martorul nu se bucura de o influență reală asupra funcționarilor SSC și se prezentase sub o identitate nereală și ca reprezentant al unei societăți inexistente, dar el purta tehnică de înregistrare furnizată de o publicație de investigații al cărei colaborator era și procedase în același fel și în același scop și cu alți prelați ai BOR, cu scopul de a prezenta publicului larg presupuse fapte de corupție comise de aceștia”, se arată în rechizitoriu.
Citește și: