Cercetătorii români au descoperit la Mangalia dovezi ale unui posibil cutremur local produs în istoria recentă a Dobrogei, deși este considerată o regiune stabilă din punct de vedere tectonic

O echipă de 18 cercetători români au finalizat recent un studiu științific care are la bază o descoperire care indică posibilitatea producerii de cutremure în Dobrogea, deși regiunea era considerată de mediul științific un teritoriu stabil din punct de vedere tectonic.

Cu ocazia lucrărilor de reabilitare a Stadionului Municipal Mangalia și a supravegherii arheologice aferente, cercetătorii au identificat sedimente marine și un strat arheologic din perioada otomană (foto deschidere).

În urma studiului, care s-a desfășurat pe doi ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că în urmă cu 200-300 de ani zona studiată a coborât sub nivelul mării, ceea ce a permis acumularea sedimentelor marine cu o grosime de 4 metri. Scufundarea a fost urmată de o ridicare a terenului până la nivelul de aproximativ 10 metri deasupra mării, unde se află în prezent.

Cercetătorii au analizat și posibilitatea ca aceste sedimente să fi fost depuse de oameni sau de un val de tip tsunami, însă echipa de cercetători au concluzionat că doar ipoteza unei mișcări tectonice este plauzibilă.

Practic, studiul relevă că în Dobrogea s-au produs recent mișcări tectonice verticale de mare amploare, deși regiunea este considerată relativ stabilă din acest punct de vedere. Această stabilitate este un factor favorabil atunci când sunt dezvoltate proiecte importante de infrastructură, așa cum a fost de exemplu construirea centralei nuclear-electrice de la Cernavodă. Totodată, concluziile studiului schimbă modul în care sunt înțelese schimbările de nivel ale Mării Negre din trecut, dar și evoluția cetăților grecești antice de pe malul mării, a explicat pentru “Dobrogea Live” coordonatorul grupului de cercetători, dr. Virgil Drăgușin, cercetător în cadrul Institutul de Speologie Emil Racoviță al Academiei Române.

“Cum au ajuns aceste sedimente la o înălțime de aproape 10 metri deasupra mării? Zona cercetată a coborât în mare, probabil printr-o mișcare tectonică, fiind umplută de nămoluri și nisipuri. În același timp, locuitorii vechiului sat Mangalia au aruncat în această zonă gunoi ce conținea resturi alimentare (oase de animale și cochilii de midii), fragmente de vase, fragmente de țiglă, cuie, lemn ars, dar și bălegar. Zona s-a ridicat ulterior printr-o mișcare extraordinară pe verticală. Nu știm dacă aceste mișcări individuale de coborâre și ridicare s-au produs într-o zi, câteva luni sau câțiva ani. Cert este că s-au produs în intervalul 1670 – 1878, potrivit datării cu radiocarbon a resturilor vegetale și osoase și analizei materialului arheologic”, a spus dr. Drăgușin.

Cercetătorul a subliniat că zona investigată s-a limitat doar la 2 hectare, studiul urmând să fie extins întrucât există indicii, insuficient cercetate, care arată că zona afectată a fost mai extinsă. Totodată, acesta a afirmat că posibilele cutremure care au produs aceste mișcări trebuie cercetate în detaliu, deoarece în zone cum este cea dobrogeană, ele pot avea intervale de recurență mari, adică pot avea loc o dată la câteva sute sau chiar câteva mii de ani.

Cei 18 cercetători români care au contribuit la studiu activează în cadrul Academiei Române, Muzeului Callatis din Mangalia, Universității din București, Institutului Geologic al României, Institutului pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, dar și Institutului Oceanografic Woods Hole din Statele Unite și Universității Northumbria din Marea Britanie. Ei sunt sunt Virgil Drăgușin, Nicolaie Alexandru, Mihai Caminschi, Florina Chitea, Vasile Ersek, Alina Floroiu, Liviu Giosan, Georgiana Alexandra Grigore, Diana Hanganu, Maria Ilie, Dumitru Ioane, Marius Mocuța, Adrian Iulian Pantia, Iulian Popa, Gabriela Sava, Tiberiu Sava, Răsvan Stochici, și Constantin Ungureanu.

Mai jos redăm fragmente din preambulul lucrării publicate în revista EGUsphere, publicația Uniunii Europene pentru Geoștiințe (textul de mai jos a fost tradus cu Google Translate din engleză în română).

“Am descoperit sedimente marine pe coasta Mării Negre, în estul României, la o altitudine de 10 m și dezvăluie că un bloc tectonic a coborât rapid la 4 m sub nivelul mării, a permis depunerea de sedimente, iar apoi a fost ridicat brusc cu 10 m la un moment în timpul ultimilor 200-300 de ani. Acest tip de deplasare trebuie să fie luată în considerare atunci când se calculează nivelurile trecute ale mării, în timp ce caracterul lor recent și puternic ar trebui văzut ca periculos pentru așezările de coastă.

Reconstrucțiile nivelului mării în bazinul Mării Negre și în alte părți se bazează pe identificarea markerilor de nivel al mării și pe înțelegerea mișcărilor verticale post-genetice ale acestora. Prezentăm aici dovezi ale unei deplasări verticale rapide, bidirecționale pe malul vestic al Mării Negre la Mangalia, România. Susținem că o zonă situată în apropierea țărmului a fost scufundată 4 metri, ulterior umplută cu nisip și nisip marine, apoi ridicată cu 10 m, acolo unde se află în prezent. Datarea cu radiocarbon a mai multor tipuri de materiale din umplutură, precum și dovezile arheologice, indică faptul că această deplasare a avut loc în perioada secolului al XVIII-lea – al XIX-lea. În timp ce am efectuat datarea cu radiocarbon, am descoperit că scoicile din apropierea țărmului pot prezenta o compensare a vârstei rezervorului de 14C de ~ 900 de ani, probabil din cauza efectului apei dure, adăugând mai multe complicații la datarea deja problematică a sedimentelor de coastă a Mării Negre. Descoperirile noastre oferă dovezi puternice ale mișcărilor tectonice locale pe termen scurt, care ar trebui luate în considerare atunci când sunt calculate nivelurile trecute ale mării, în timp ce, în același timp, servesc un avertisment pentru planificatorii de dezvoltare urbană și marină”, se arată în introducerea lucrării.

Îți recomandăm și: