EXCLUSIV: Nord-Estul Dobrogei ar putea să devină Geoparc Internațional UNESCO

Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, împreună cu alți patru parteneri, pregătesc demersurile în vederea obținerii statutului de Geoparc Internațional UNESCO pentru regiunea de Nord-Est a Dobrogei, a declarat pentru ”Dobrogea Live” Dr. Antoneta Seghedi, cercetător științific GeoEcoMar, implicat în proiect.

Ceilalţi parteneri sunt Universitatea din București, Agenția de Protecție a Mediului Tulcea, Asociația (L)Ibida şi Asociatia GeoD pentru promovarea geodiversităţii.

Potrivit cercetătorului, stadiul procesului de stabilire al teritoriului pentru care se doreşte obţinerea statulul de Geoparc UNESCO este încă în stare incipientă, însă iniţiatorii au propus ca geoparcul să se desfășoare pe o suprafață de peste 2.500 km2.

Teritoriul pe care l-am propus cuprinde 28 de localități, 146.951 locuitori și o suprafață de 2.528 km2. Dar este doar o propunere. Probabil că teritoriul geoparcului va fi mult mai mic, și va rezulta în urma discuțiilor cu primarii din județul Tulcea. Anul trecut am avut două runde de discuţii cu primarii, și sperăm că în urma întâlnirilor din acest an cu factorii de decizie să avem un teritoriu coerent pentru geoparc”, a explicat Seghedi.

Cercetătoarea a subliniat că un geoparc UNESCO nu este o arie protejată, ci un teritoriu de dezvoltare durabilă cu un patrimoniu geologic natural și cultural cu valoare internațională.

În prezent, în România mai există două geoparcuri cu statut internațional UNESCO – Țara Hațegului și Ținutul Buzăului.

Regiune unicat

Ca în cazul celor două obiective amintite, partea de Nord a Dobrogei are caracteristici unice, motiv pentru care echipa Geoparcului face eforturi pentru a fi recunoscut drept teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță globală.

Teritoriul propus este un spațiu deosebit de restul ţării, atât ca relief și peisaj, cât și ca patrimoniu natural și cultural; are valori naturale și culturale unice: geologie de interes internaţional, biodiversitate foarte bogată, patrimoniu cultural de excepţie – arheologic, istoric, etnografic”, a spus Antoneta Seghedi.

Cercetătoarea descrie cele trei resurse care vor fi cuprinse în dosarul de aderare la statul de geoparc internațional UNESCO.

Patrimoniul geologic: Din punct de vedere geologic, în Dobrogea avem un lanț de munţi chimerici, unic în Europa (o altă parte a lanţului chimeric mai există în sudul Crimeii). Aceşti munţi sunt mai vechi decât Carpaţii (fiind cutaţi într-o orogeneză din intervalul Triasic superior-Jurasic, adică în urmă cu 230-150 milioane de ani), însă au rădăcini hercinice (care s-au cutat prima oară acum 290-270 milioane de ani).

Este incorect să spunem că munţii Dobrogei de Nord sunt munţi hercinici, şi cei mai vechi din ţară, fiindcă cutarea chimerică este mai nouă. De fapt, cei mai vechi munţi pe care-i putem vedea la zi în România sunt dealurile din Podişul Casimcei, care s-au format în Ediacaran (Precambrianul superior), acum 570-540 de milioane de ani.

Patrimoniul arheologic: În ceea ce privește patrimoniul arheologic, aproape pretutindeni în Dobrogea există urme de locuire, dovezile arheologice demonstrând 10.000 de ani de civilizaţie care include toate epocile istorice începând cu Paleoliticul. Pe teritoriul Dobrogei se găsesc numeroşi tumuli, care reprezintă crâmpeie dintr-un trecut tumultuos al acestui teritoriu: marile migrații indo-europene, incursiunile sciţilor, apoi civilizaţia geţilor, cea greco-romană și medievală timpurie.

De-a lungul Dunării se află ruinele unor cetăţi și castre ale graniţei fortificate a Imperiului roman din provincia Moesia inferior (Peceneaga, Traian, Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Luncaviţa-Milan, Rachelu, Noviodunum, Aegyssus, Salsovia, Halmyris, Dunavăţu de Sus. O parte dintre acestea sunt propuse ca obiectiv UNESCO de echipele de arheologi implicate în programul naţional LIMES. Fragmentar, se mai păstrează urmele unor tabii turceşti, care făceau parte din frontiera fortificată a imperiului otoman. De asemenea, se mai păstrează şi tranșee și cazemate din timpul primului război mondial.

Patrimoniul cultural: Patrimoniul cultural cuprinde case tradiţionale care se mai păstrează încă, în diferite stadii de conservare, în câteva dintre localităţile judeţului: Carcaliu, Fântana Mare, Izvoarele, Greci, Slava Rusă, Slava Cercheză, Sarichioi, etc.

În Dobrogea nordică există multe etnii, fiecare cu tradițiile și patrimoniul ei imaterial. Cele mai numeroase sunt comunităţile de ruşi-lipoveni (Carcaliu, Sarichioi, Slava Cercheză), ucrainieni (Fântâna Mare), meglenoromani (Cerna), turci și tătari (Măcin, Isaccea), greci (Izvoarele), italieni (Greci), romi xoraxaj (Babadag), etc.

Procesul de constituire a Geoparcului Dobrogea Chimerică este în stadiu incipient, iar reprezentanții GeoEcoMar speră ca în următorii 2-3 ani să depună dosarul de aderare la statutul UNESCO.

Anul acesta e foarte important în stabilirea teritoriului geoparcului. Daca reusim să lucrăm cu comunităţile şi şcolile, daca obţinem finanţare la proiectele la care lucrăm, sper să putem depune dosarul in 2-3 ani”, a precizat cercetătorul.

Pașii de urmat

Reprezentantul GeoEcoMar a enumerat pașii premergători aderării regiunii la atestarea UNESCO.

1. Formarea unui parteneriat ce trebuie să cuprindă Consiliul Județean, consiliile și primăriile locale, structurile descentralizate de la nivel județean, institute de cercetare, muzee, asociații, entități naționale, școli, experți, entuziaști, voluntari;

2. Stabilirea unui calendar de lucru, a tipurilor de activități, comunicarea și promovarea proiectului;

3. Definirea teritoriului optim – studii multidisciplinare, documentare, vizite și întâlniri la nivel local, județean, național;

4. Identificarea unor surse de finanțare, proiecte, sponsorizări, contribuții voluntare, cooperări;

5. Stabilirea structurii de funcționare a proiectului geoparcului;

6. Realizarea unui plan de activități pentru proiecte de geoturism, trasee de vizitare, educație, produse locale, promovare;

7. Realizarea documentației de candidatură, evaluare, desemnare UNESCO.

După depunerea dosarului la UNESCO, dacă totul merge bine, durează circa doi ani până se se poate obține statutul UNESCO. Asta include și o vizită a evaluatorilor UNESCO în Geoparc, întâlniri cu autorități locale și diferite grupuri interesate, urmată de un raport favorabil și de votul Consiliului UNESCO pentru Geoparcuri Internaționale”, a punctat Antoneta Seghedi.

Aceasta spune că Geoparcul Dobrogea Chimerică – nume propus de inițiatorii proiectului, nu va fi delimitat fizic, însă intrarea în teritoriu va fi marcată de panouri.

Dacă proiectul va fi certificat UNESCO, Geoparcul Dobrogea Chimerică va fi o marcă recunoscută internațional, a adăugat reprezentantul GeoEcoMar.

Sursa foto deschidere și corp articol: GeoEcoMar

Citește și:

Urmărește-ne pe:

Doneaza