Vânzarea patrimoniului imobiliar a devenit marca celor două mandate ale primarului Vergil Chițac, un subiect sensibil pentru politicienii locali și nepopular printre constănțeni.
Recent însă, primarul a primit sprijin dintr-o direcție neașteptată. Filiala AUR Constanța, condusă de Ovidiu Cupșa, a inițiat un proiect de hotărâre care îi oferă argumentele pentru a justifica înstrăinarea terenurilor și clădirilor rămase în proprietatea municipalității.
În urmă cu un an, Cupșa anunța că organizația sa va elabora un proiect de hotărâre prin care să oblige primăria să facă publică lista terenurilor și clădirilor aflate în proprietatea orașului, pentru a „transparentiza” inventarul patrimoniului imobiliar.
O inițiativă aparent lăudabilă, câtă vreme inventarul bunurilor primăriei ar trebui să fie oricum public.
Însă ce trebuia să fie o listă transparentă a proprietăților orașului a devenit, prin proiectul „suveraniștilor”, o platformă de vânzare a patrimoniului imobiliar sub titulatura „Constanţa Rediviva”, care prevede constituirea, inventarierea, publicarea şi valorificarea transparentă a Fondului Imobiliar de Dezvoltare al Municipiului Constanţa (FID).
O veritabilă agenție imobiliară, în care primăria își va expune ca în vitrină terenurile și clădirile, în așteptarea ofertelor dezvoltatorilor.

Deși Cupșa, fostul coleg de partid al lui Chițac, afirma anterior că inițiativa a pornit de la nevoia cetățenilor de a cunoaște în detaliu situația patrimoniului imobiliar al orașului, proiectul AUR nu prevede publicarea inventarul complet al patrimoniului, ci doar activele incluse în așa-zisul Fond Imobiliar de Dezvoltare.
Iar acestea sunt alese după potențialul comercial – terenuri „insuficient valorificate”, terenuri construibile „rămase nevalorificate”, cote indivize, terenuri reziduale și „alte active susceptibile de valorificare”.
Pentru fiecare vor fi publicate fotografii, destinația propusă și „modalitățile de valorificare avute în vedere”, iar toate vor fi evaluate la valoarea de piață.
„Persoanele fizice și juridice interesate” sunt invitate să vină cu propuneri, inclusiv de investiții private, iar printre modalitățile de valorificare, vânzarea e trecută prima.
De altfel, în proiectul ce se voia a fi doar un inventar al activelor, cuvintele “vânzare” și “valorificare” apar în proiectul AUR de peste 15 ori.
Pentru un primar care în ultima vreme ezita să mai vândă terenuri de teama nepopularității, proiectul AUR vine ca o mănușă – fiecare înstrăinare poate fi prezentată de acum nu ca o decizie a lui Vergil Chițac, ci ca aplicarea unui program inițiat de opoziție și votat de aproape tot Consiliul Local.
De altfel, Cupșa a recunoscut pentru “Dobrogea Live” că a avut anterior inițierii proiectului discuții informale cu primarul despre conținutul actului normativ, care pare elaborat chiar de către subalternii edilului, deși șeful AUR susține că acesta aparține integral partidului pe care îl reprezintă.
Cupșa ne-a transmis că el nu vede inițiativa sa ca un instrument de înstrăinare a patrimoniului imobiliar
El spune că, prin programul „Constanţa Rediviva” vor fi înstrăinate doar active fără valoare urbanistică – terenuri mici, alipiri, cote indivize, clădiri grav degradate.
Numai că niciuna dintre aceste garanții nu se regăsește în hotărârea votată, nicio prevedere nu interzice vânzarea unui teren care n-a trecut prin așa-zisul Fond Imobiliar de Dezvoltare.
Proiectul AUR a trecut confortabil de Consiliului Local, inclusiv cu votul USR, care în mod tradițional se opune vânzărilor inițiate de Chițac.
Astfel, cu „Constanța Rediviva”, “suveraniștii” de la AUR, care defilează cu narativul “nu ne vindem țara” i-au oferit lui Vergil Chițac exact ce îi lipsea ca să vândă mai departe patrimoniul orașului – un alibi politic, semnat de opoziție și votat de Consiliul Local, demers care pare să se fi născut dintr-o colaborare tacită între cei doi lideri de filiale de partid.
Asta în condițiile în care Constanța este singura dintre marile municipalități din țară care își vinde deliberat patrimoniul imobiliar al orașului, așa cum am arătat într-o analiză pe care te invităm să o citești mai jos.