La fel ca la orice mare religie, și la musulmani, pe lângă sărbătorile oficiale ale cultului, există și sărbătorile sau obiceiurile „din bătrâni”, de cele mai multe ori diferite de la o comunitate locală la alta.
Un astfel de exemplu îl reprezintă „Ateș-Baeram” sau „Bayramul focului”, ținut de tătarii dobrogeni până spre sfârșitul perioadei interbelice sau începutul regimului comunist. Proveniența de origine turcă a obiceiului denotă faptul că tătarii au preluat această tradiție de la turcii dobrogeni pe lângă care s-au așezat în secolul al XVIII-lea.
Obiceiul „Bayramul focului” era în strânsă legătură cu Paștele creștin. În ziua marii sărbători creștine, copiii tătarilor umblau cu tăciuni și legături de paie aprinse în jurul caselor creștinilor sau aprindeau focuri pe ulițele satelor pentru a alunga spiritele rele către „necredincioși”, intonând cuvintele: „Aulugân ghiaurghe”. Cu mici excepții, „Bayramul focului” se desfășura fără incidente.
Prima consemnare a acestei tradiții o avem de la învățătorul I. Dumitrescu, în articolul „Sărbătorile la tătari”, publicat în „Analele Dobrogei”, nr. 3/1921. I Dumitrescu, cadru didactit pe atunci în Moșneni, județul Constanța, a localizat acest obicei în satele comunelor 23 August și Topraisar.
Doamna Cair Catige (71 ani) își amintește că în satul natal Abrud, județul Constanța, în dimineața zilei de Paște tătarii puneau usturoi la geam, după care copiii aprindeau focuri mari de paie și săreau de trei ori în jurul lor spunând:
„Auralâgâm qazaqka/ghiaurghe”, adică „greutățile să se ducă necredincioșilor” și
„Gengâlâgâm ozâme”, adică „să-mi fie ușor pe mai departe/să am un traseu lin”.
Cair Catige precizează că azi acest obicei este necunoscut tinerilor tătari.
Sfântul Foca sărbătorit în trecut de creștinii și musulmanii din Dobrogea
Tot de la învățătorul I. Dumitrescu aflăm că tătarii dobrogeni îl sărbătoreau odată cu creștinii pe Sfântul Foca, trecut în calendar pe 23 iulie. Respectul musulmanilor avea la bază o legendă, povestită de Dimitrie Cantemir, în care se spunea că odată musulmanii i -au pus la muncă pe creștini de ziua Sfântului Foca, iar ca drept pedeapsă sfântul le-a ars toate satele și grânele de pe câmp. Nici acest obicei nu se mai păstrează azi.
Sursă foto: Vali Vădănoiu