USR Mangalia a strâns până în prezent jumătate din cele 1.650 de semnături necesare punerii în dezbaterea Consiliului Local a proiectului de hotărâre privind trecerea Pădurii Comorova din domeniul privat în domeniul public al Municipiul Mangalia și declararea acesteia ca fiind de uz și interes public local.
Campania de strângere de semnături „Uniți, salvăm Pădurea Comorova” a demarat luna trecută, iar inițiatorul ei, președintele USR Mangalia, Semiran Abdurefi a precizat că speră ca până în iulie să adune numărul necesar declanșării procesului de normative local.
Pentru a putea putea deveni Hotărâre de Consiliu Local, inițiativa are nevoie de nevoie de un număr de semnături echivalent cu 5% din registrul electoral al Mangaliei.
“Până în prezent, la o lună de la demararea campaniei am strâns peste 800 de semnături. Sper ca până în luna iulie să adunăm 2.000 de semnături, cu 350 peste necesar, pentru a fi siguri că va fi validată inițiativa”, a declarat pentru “Dobrogea Live” șefa USR Mangalia.
Pădurea Comorova este ultima suprafață forestieră rămasă pe litoralul românesc. Cu toate acestea, suprafețe importante din pădure dispar sistematic sub proiecte imobiliare gigant.
Citește și: Încă o bucată din Pădurea Comorova dispare sub un proiect imobiliar
“Facem apel la toți locuitorii Mangaliei să se alăture demersului nostru și să ne susțină în aducerea lui în fața Consiliului Local Mangalia spre aprobare. Pădurea Comorova este a noastră, a tuturor, este un bun ce ni s-a dat nouă în grijă acum mai bine de un secol, pe care avem datoria să-l păstrăm și îngrijim pentru ca și copiii noștri să se poată bucura de el. USR Mangalia nu-și dorește înlocuirea Pădurii Comorova cu o pădure de betoane pentru beneficiul personal al unor dezvoltatori imobiliari. Avem nevoie de ajutorul cetățenilor pentru a cere oficial conducerii Municipiului Mangalia să declare Pădurea Comorova ca fiind de uz și interes public local și să împiedice înstrăinarea ei”, declara în luna martie Semiran Abdurefi.
Comorova este singura pădure de pe litoralul românesc al Mării Negre şi cea mai importantă suprafață forestieră din punct de vedere ştiinţific, cu rol deosebit de protecţie climatică, igienicosanitară, recreativă şi de cercetare-experimentare silvică în condiţii extreme de stepă dobrogeană. Pădurea Comorova a fost creată prin eforturile de 20 de ani (1890-1910) ale silvicultorilor, sub patronajul regelui Carol I din fonduri bugetare ale Statului. În perioada 1890-1971, pădurea cu o suprafață de 855 ha a fost administrată succesiv de Academia Română (1890-1930), Casa Autonomă a Pădurilor Statului (1930-1933), Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice- ICAS (1933-1948), Regionala de Exploatări Forestiere Bucureşti (1948-1963), din nou ICAS (1963- 1971). În perioada 1967-1968, din totalul suprafeței de pădure aproximativ o treime a fost scoasă din Fondul Forestier pentru construcția stațiunilor Neptun, Olimp și Jupiter. În 2000, ce mai rămăsese din suprafața de pădure a fost trecută din proprietate publică în proprietate privată a Municipiului Mangalia, ca ulterior, în 2003, să se stabilească „folosirea definitivă sau temporară a terenurilor forestiere în suprafață de 431,70 ha în alte scopuri decât silvice (…) pentru extinderea intravilanului municipiului Mangalia”. Ambele decizii au fost luate prin hotărâri ale Consiliului Local Mangalia, ceea ce a echivalat în realitate cu începutul dezastrului pentru pădurea Comorova, bucăți semnificative din pădure fiind vândute la prețuri de nimic și defrișate de noii proprietari pentru proiecte imobiliare.
Citește și: