- Principalele cauze, deversările și șantierele din jurul lacului
Lacul Tăbăcăriei este cea mai poluată apă din zona litorală, înregistrându-se concentrații ale metalelor grele mult peste valorile naturale, contaminări cauzate de activităților de construcții din jurul lacului și deversările de ape pluviale, potrivit unui studiu elaborat în cadrul Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și Planul de Management Integrat al zonei costiere, document publicat vara acesta de Ministerul Mediului.
Potrivit acestuia, studiile realizate în cadrul Strategiei indică sedimente poluate în toate lacurile litorale analizate, însă cel mai ridicat nivel al poluării fiind determinat în lacul Tăbăcărie.
Documentul menționat arată că “lacul Tăbăcăriei este caracterizat un grad de poluare foarte ridicat, concentrațiile majorității metalelor grele analizate (Cu, Zn, Pb, Hg și, parțial Ni) prezentând valori cu mult peste valorile caracteristice fondului natural. De altfel și indicele PLI (Indexul Încărcăturii de Poluare) a prezentat valori cuprinse între 2 și 4, sugerând o poluare ridicată. Principala sursă de poluare o constituie deversarea apelor pluviale, dar și activitățile de construcții din jurul lacului”.
În privința lacului Siutghiol, specialiștii afirmă că prezintă un grad de poluare moderat, concentrațiile metalelor grele din sedimente depășind semnificativ concentrațiile caracteristice fondului natural doar în unele zone, în special în zona fostei Centrale Termoelectrica Ovidiu (indicând o poluare istorică), dar și în colțul sud-estic al lacului, unde se resimte direct influența negativă a unei urbanizari excesive, dar și a activităților recreaționale.
De asemenea, dezvoltările urbane necontrolate reprezintă principalul motiv pentru care și lacul Mangalia este poluat.
În partea de sud a zonei costiere, calitatea apei lacurile litorale este afectată de activitățile agricole din proximitatea lor (lacurile Techirghiol, Tașaul, Corbu, Siutghiol, Mangalia, etc.), activitățile industriale din vecinătate (în cazul lacurilor Tașaul și Corbu), dezvoltare urbană și turism (lacurile Siutghiol, Mangalia, Tăbăcărie, etc.).
Totodată, Strategia prezentată de Ministerul Mediului arată că, lipsa sistemelor de colectare a apelor uzate și meteorice de la gospodării sau comunități mici din jurul lacurilor, precum și depozitarea ilegală a deșeurilor în proximitatea lor, constituie, de asemenea probleme a căror rezolvare necesită o creștere a gradului de conștientizare a populației, precum și o implicare mai mare a autorităților locale
De asemenea, apele uzate neepurate provenite de la gospodării din jurul lacurilor și deversate în lacuri constituie, precum și depozitarea deșeurilor în zone neamenajate din proximitatea lacurilor constituie surse de contaminare a acestora.
Strategia Națională privind gospodărirea integrată a zonei costiere și Planul de Management Integrat al zonei costiere a fost elaborată de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar și Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Sursa foti: Info Pensiuni