În timpul conferinței naționale și a târgului Punctelor Gastronomice Locale (PGL) din România, derulate la Tulcea, în perioada 6 – 7 septembrie 2024, acestea au explorat ideea de a deveni custozi ai patrimoniului local, sprijinind astfel, în mod sustenabil, turismul de calitate și localitățile rurale cu potențial de turism cultural și experiențial.
Citește și: De la Ghindărești la Bruxelles. Preparatele lipovenești din pește, prezentate belgienilor
Reprezentanții PGL-urilor au ridicat probleme concrete cu care s-au confruntat sau continuă să se confrunte la înființare sau în timpul funcționării, au primit soluții de la autorități sau de la alți confrați care au trecut prin experiențe similare, și au investigat, împreună, posibilitățile de a își extinde rolul, dincolo de cel de furnizor de servicii de turism / alimentație publică către acela de „custode de tradiție locală” – cu beneficii suplimentare pentru comunitățile din care fac parte și pentru turiștii care le vizitează.
Ideea asumării acestei funcțiuni noi, prin extinderea anvergurii PGL-urilor către domeniul cultural, îi aparține vicepreședintelui Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, Teodor Frolu, și a fost primită cu mult interes de PGL-urile prezente la manifestări, de autorități și de reprezentanții Comisiei Naționale pentru UNESCO.
Este evident că actul culinar este formator și păstrător de tradiție, iar capacitatea PGL-urilor de a oferi o experiență ancorată în contemporaneitate, care adaptează cu creativitate și bună măsură rețetele vechi, poate aduce zonei nu doar bunăstare, ci și consolidarea identității locale. Patronajul oferit evenimentelor de către Comisia Națională a României pentru UNESCO reprezintă o oportunitate de a ridica la nivel național, la îndemâna tuturor celor peste 420 de PGL-uri, conversația privind rolul cultural al acestora și aspirația de a deveni „custode de patrimoniu local” pentru localitatea sau regiunea în care activează fiecare dintre ele.
Citește și: Acuzații: „ARBDD a eșuat lamentabil în a proteja comunitățile locale din Delta Dunării”
La cele trei evenimente s-au discutat aspecte esențiale pentru PGL-uri privind legislația și practicile în domeniul înființării, funcționării și taxării. Iată câteva dintre temele examinate în decursul discuțiilor:
- Aspecte practice (și legislative) legate de trecerea la un alt nivel în cazul în care sunt acceptate în gospodărie un număr mai mare de persoane decât cel prevăzut în legislație (15), corelația cu numărul de feluri de mâncare;
- Promovarea și accentuarea folosirii produselor furnizate de producători locali (cu certificat de producător) și pe cele din gospodăria locală; promovarea producătorilor locali; importanța lanțului scurt și a provenienței / trasabilității materiei prime;
- Folosirea cărnii în PGL din Delta Dunării – folosirea de abatoare mobile sau abatoare mici la nivel de localitate, completate cu mici centre de procesare a cărnii aflate în utilizarea comunității prin asociațiile de crescători de animale;
- Aspectele legate de sezonalitatea unora dintre regiunile în care există PGL-uri și coordonarea cu operatorii de turism locali;
- Promovarea eficientă și unitară a PGL-urilor; coordonarea între ele și schimburi periodice de bune practici;
- Capacitatea PGL-urilor de a promova cultura locului; înțelegerea importanței acestui tip de activitate, pregătirea profesională și experiența în acest domeniu și înclinația de a o face.
Din 2015 și până acum au fost înființate peste 420 de PGL-uri, constituind astfel o rețea de entități care pot contribui semnificativ la valorificarea și promovarea patrimoniului cultural românesc. O parte dintre acestea au trecut printr-un util proces de formare profesională.
La Târgul național al Punctelor Gastronomice Locale au participat următoarele Puncte Gastronomice Locale:
– de la Vama Buzăului din jud. Brașov: PGL Baila Maria, PGL Familia Buzea, PGL Delia Gal, PGL Nicoleta Burlac, PGL Iuliana Brănescu.
– din județul Tulcea: PGL La Hanul Gabrielei din Letea, PGL Grădina Zânelor din Jurilovca; PGL La Lucica din Mila23.
– de asemenea, au adus bunătăți pregătite după rețete locale: PGL Ferma De La Coadă din Traian (jud. Brăila); PGL Casa VLC din Bilbor (jud. Harghita), PGL La Grisha din Ghindărești (jud. Constanța), PGL Pescăresc Magic Danube din Galați, PGL Cămara Chivuței din Sadu (jud. Sibiu).
La conferință, la târgul PGL și la dezbaterea la nivel de conduceri de instituții au participat Aurel Simion, (secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale), László Borbély (Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă), Madlen Șerban (Comisia Națională a României pentru UNESCO), Bogdan-Gheorghe Dănuț (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului), Dorian Lungu (Asociația Gastro Local), Cristian Buican (Deputat în Parlamentul României), Gheorghe Hîrlav (Agenția Națională a Zonei Montane), Ștefan Ilie (Primarul Municipiului Tulcea), Bogdan Bulete (Rezervația Biosferei Delta Dunării), Dumitru Mergeani (Consiliul Județean Tulcea), Gabriela Bria (DSVSA TULCEA), Mirela Miller (Director executiv-Direcția pentru Agricultură Județeană Tulcea), Oleg Moraru (Romanian-American Foundation), Alex Filip (Organizația de Management al Destinației municipiului Tulcea), Ciprian Ștefan (Complexul Național Muzeal Astra Sibiu), Alexandru Chiselev (Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea), Monica Bota-Moisin (expert sustenabilitate culturală).
Citește și: