Marea NeagrăLa Agigea supraviețuiesc ultimele două exemplare ale unei plante pe cale de...

La Agigea supraviețuiesc ultimele două exemplare ale unei plante pe cale de dispariție

Rezervația de dune marine din Agigea este singurul loc din România unde mai poate fi văzută milițeaua (Silene thymifolia), o specie de plantă periclitată din care au supraviețuit doar două tufe pe care cercetătorii încearcă să le protejeze în mica stațiune din apropierea Portului Constanța (foto deschidere).

De altfel, în Stațiunea Zoologică Marină Agigea este conservat un habitat unic în țara noastră – ’’dunele gri care se află pe un grind marin relict care s-a păstrat aici de la sfârșitul neoliticului, de acum 8.000 – 10.000 de ani, când nivelul mării era până la 10 metri mai înalt față de cel actual. Aici era plajă și plantele despre care vorbim creșteau pe vechea plajă a mării de atunci. Ele de atunci au reușit să supraviețuiască, să găsească această portiță, s-au adaptat să reziste la aceste coaste înalte’’, a declarat pentru ’’Dobrogea Live’’ directorul stațiunii, Emanuel Ștefan Baltag.

Potrivit acestuia, habitatul dunelor gri este unic în țară, însă existența ecosistemului de aproape 12 hectare de este periclitată de presiunea antropică care sufocă zona. 

Rezervația de la Agigea

’’Avem o rezervație unicat în România, pe care dacă nu o protejăm va dispărea. Toate speciile de floră specifice dunelor gri sunt periclitate. Materia vegetală care cade pe dune se mineralizează direct și e spulberată de vânt, nu se transformă în humus, în pământ, nu se adună pământ. La Agigea avem peste 300 de taxoni vegetali, zece dintre ei foarte rari, iar unul se se găsește doar aici. Este vorba de  milițeaua dobrogeană – singurul loc în care crește este aici, în rezervație. Ea mai crește în Ucraina și Bulgaria, însă în România mai avem doar doi indivizi, două tufe. Acest tip de habitat este supus presiunii antropice pentru că plajele sălbatice nu prea mai întâlnim. Deci vorbim de o presiune foarte mare. Dacă nu era rezervația amenajată 1929, probabil nu mai aveam acest habitat’’, a explicat cercetătorul.

Baltag a subliniat că pe lângă planta care mai este reprezentată doar de două exemplare, dunele din rezervație mai adăpostesc și alte specii foarte rare.

’’Vorbim de ciucușoara de nisip (Alyssum borzaeanum), care trăiește doar în România si Bulgaria, și în afară de Agigea, planta se mai găsește la Histria. De asemenea, volbura de nisip (Convolvulus persicus) este o plantă foarte rară și nicăieri nu e găsită la o înălțime atât de mare, la 6-12 metri față de nivelul mării. La Agigea avem cel mai bun habitat din România pentru cârcel (Ephedra distachya), care mai crește în Deltă și zonele de stepă. De asemenea, în mica rezervație varza de nisip’’, a spus directorul Stațiunii Zoologică Marină Agigea.

Cârcel (Ephedra distachya)

Cercetătoul afirmă că habitatul de dune gri extrem de rar la nivel global, iar la Agigea este singurul din România unde mai există acest ecosistem. 

Teritorii cu dune gri au mai existat în cele două Eforii, însă au fost distruse de dezvoltarea imobiliară, fenomen care amenință și rezervația de la Agigea.

Rezervația de la Agigea

’’Dunele gri sunt speciale pentru că sunt manageriate de vânt, care antrenează dunele. Ele conțin anumite specii de plante care trăiesc doar aici, care sunt perfect adaptate acestui tip de habitat restrictiv. Dunele ajung vara la temperaturi peste 50 de grade, iar marea majoritate a plantelor nu rezistă la aceste temperaturi, și atunci ele sunt adaptate pe acest tipar – au anumite adaptări, precum perișori pe frunze. În momentul în care nu mai avem suficient vânt din cauza dezvoltărilor imobiliare din zonă, habitatul începe să se degradeze. Degradarea trebuie s-o suplinim prin forță fizică, să extragem anumite specii de plante care s-au instalat și nu trebuia. Dacă se făcea această intervenție în fiecare an, era extrem de simplu, dar având în vedere că nu s-a intervenit de zeci de ani, vrem să resetăm acest habitat. Am început anul trecut și trebuie să-l finalizăm în decembrie anul acesta. După aceea vor trebui continuate eforturile pentru a lăsa habitatul să se decurce singur’’, a adăugat Emanuel Ștefan Baltag.

Stațiunea Zoologică Marină Agigea împreună cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate derulează un program de renaturare a rezervației.

Sursa foto: Stațiunea Zoologică Marină Agigea

Urmărește-ne pe:

Doneaza