10.4 C
Constanța
duminică, octombrie 17, 2021
AcasăCultură„Fake news-ul” condamnat cu închisoare în România, în perioada interbelică

„Fake news-ul” condamnat cu închisoare în România, în perioada interbelică

În România, în perioada interbelică, a fost votată o lege care îi pedepsea cu  „închisoare corecţională de la 3 luni pînă la 2 ani (pe) toţi acei cari vor fi răspândit în public (…) fapte neadevărate de natură a produce panică sau de a turbura siguranţa Statului, ordinea publică sau liniştea cetăţenilor”.

Astfel, pe 2 aprilie 1930, în Monitorul Oficial era publicată „Legea nr. 51 din 2 aprilie 1930 pentru apărarea liniștei și creditului țării”, cunoscută în popor ca „legea alarmismului” sau „legea contra alarmismului”.

Proiectul inițial de lege a fost dezbătut în Cameră pe 22 martie 1930, la propunerea lui Virgil Madgearu, care deținea atunci funcția de Ministru de finanțe (14 noiembrie 1929 – 7 iunie 1930).

Odată cu debutul Marii crize economice (1929), prin diverse canale, și în România erau răspândite zvonuri potrivit cărora leul ar urma să se devalorizeze, ceea ce îi determina pe oameni să-și retragă banii depuși în bănci. Un astfel de exemplu îl găsim în nr. 13 din 30 martie 1930 al săptămânalului „Foaia poporului” de la Sibiu, unde sunt prezentate discuțiile din 22 martie 1930 asupra proiectului de lege din Cameră. Aici, ziariștii arată că zvonurile tendențioase apăreau chiar la inițiativa unor politicieni, pentru a discredita guvernul în funcție și a destabiliza economia:

„(…) Ei vor să producă panică (spaimă, alarmă) în țară. O astfel de știre era cea publicată Vineri, 21 martie a.c., în gazeta (…) „Independența Română” din București, care a scris printre altele că: la ministerul de finanțe se studiază reducerea valorii leului la a treia parte din cât e azi. O astfel de știre natural că a produs mare mirare. Guvernul văzând astfel de minciuni, a cerut votarea grabnică a legii contra alarmismului”.

În cadrul dezbaterii, Virgil Madgearu, ministrul de finanțe și unul dintre inițiatorii legii, afirma că:

„(…) Democrația adevărată presupune respectul principiilor de libertate pentru cei care într-adevăr au dat dovadă că știu ce sunt libertățile publice. Libertăți publice pentru comuniști? Nu, domnilor! Acest lucru nu se poate. Vom sugruma noi comunismul, iar libertățile publice le vom da pentru aceia care se așează între granițele constituționale. și ceea ce se aplică comunismului se aplică pe aceeași scară tuturor partidelor politice, care nu vor să se așeze în cadrul legilor țării.

Guvernul actual se străduiește ca armata să fie scoasă cu totul din luptele politice. Pe lângă aceasta noi ne îngrijim mult s-o facem puternică. Același lucru l-am făcut cu administrația și cu jandarmeria. Am început să modernizăm aceste instituțiuni. La fel am făcut și cu justiția. Liberând-o de orice amestec în luptele electorale, i-am redat vaza.

Iar acum dăm prin legea de față putere justiției, să apere statul împotriva acelora, care vor cuteza de astăzi înainte să atace liniștea sau creditul public.”

Textul „Legii nr. 51/1930 pentru apărarea liniștei și creditului țării”


„Articolul 1: Se vor pedepsi cu închisoare corecţională de la 3 luni pînă la 2 ani toţi acei cari vor fi răspândit în public prin publicaţiuni, broşuri, ziare, circulari, afişe sau vor fi colportat prin viu grai fapte neadevărate de natura a produce panica sau de a turbura siguranţa Statului, ordinea publică sau liniştea cetăţenilor. Cînd răspândirea în public a faptelor neadevărate prin mijloacele arătate mai sus ar putea atinge încrederea în creditul Statului, al Instituţiilor de credit garantat de Stat, precum şi al instituțiunilor de credit particular, sau va fi pricinuit un pericol sau o turburare pentru creditul public şi privat, pedeapsa va fi dela 6 luni la 3 ani închisoare corecţională.

Articolul 2: Se vor pedepsi cu închisoare corecţională dela un an pînă la 3 ani toţi acei ce vor fi adus cunostintei publice acte sau fapte privitoare la interese superioare de Stat, secrete, prin natura lor sau declarate astfel de lege.Cînd divulgarea actelor sau faptelor arătate mai sus se va săvârşi de însăşi cei însărcinaţi cu păstrarea lor, pedeapsa va fi maximum închisorii corecţionale.

Articolul 3: Judecarea acestor delicte se va face de tribunalele corecţionale în prima instanţa. În toate cazurile urmărirea acelora ce au săvârşit vreunul din delictele pedepsite de această lege nu se va putea începe decât din iniţiativa sau cu aprobarea unuia din şefii departamentelor a căror interese au fost lezate. Procesele se vor judeca de urgenta şi cu precădere înaintea tuturor celorlalte procese.

Articolul 4: Acţiunea publică şi cea privată privitoare la infracţiunile prevăzute mai sus se prescriu după un an de la săvîrşirea lor.”

„Să se aplice legea alarmismului!”

Ziarul „Dacia” / 3 iulie 1931/ Colecția Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța

La mai bine de un an de la intrarea în vigoare a „Legii pentru apărarea liniștei și creditului țării”, ziarul constănțean „Dacia” cerea pe 3 iulie 1931 aplicarea acesteia „prompt și energic”, considerând că „poate niciodată n-ar fi mai binevenită ca acum, aplicarea acestei legi”.

Motivul pentru care cotidianul cerea aplicarea legii era înmulțirea zvonurilor alarmante pe seama situației instituțiilor financiare din țară, zvonuri care ar fi vizat „ordinea socială a cărei bază este buna stare a economie naționale”.

Foto deschidere articol cu rol ilustrativ.

Cele mai populare

Recent Comments