Ion Bănescu este considerat primarul „vizionar” al Constanței. Cu toate acestea, Constanța a uitat de el, iar imaginea monumentului funerar nu are nevoie de multe explicații.
În 1905, Ion Bănescu ajunge primar al Constanţei, iar mandatul lui se întinde pe doi ani. În această calitate a pus bazele învăţământului modern din Constanţa, a iniţiat sistematizarea oraşului şi organizarea pe cartiere, în funcţie de specificul zonei, a introdus iluminatul public şi a lansat ideea alimentării cu apă potabilă adusă din Dunăre.
Tot el este cel care demarează lucrările de consolidare a ţărmului mării şi de realizare a unei promenade, cu bulevard şi faleză și susţine construcţia Cazinoului. Prima uzină electrică este construită la Constanţa tot din iniţiativa lui Ion Bănescu, primarul care va începe amenajarea stațiunii turistice Mamaia.
Mormântul lui Bănescu, monumentul ignoranței
Deși este o personalitate de necontestat pentru municipiul Constanța, Ion Bănescu a trecut rapid în uitarea autorităților locale. Iar dovada clară a acestui fapt este mormântul fostului primar, un mormânt acoperit de nepăsare și bălării.
„Când vezi monumentul funerar, ridicat de către „cetățenii recunoscători” ai Constanței, al unuia dintre cei mai importanți oameni din istoria județului, acoperit de buruieni și de uitare, ți se cam rupe sufletul. La comemorarea a 114 ani de la moartea lui Ion Bănescu, cel care îi spunea, cu mândrie, Regelui Carol despre Dobrogea că „Majestate, sub raportul agrar, social şi economic ar trebui să dobrogenizăm şi restul ţării”, am mers alături de colegii de la Forța Dreptei Constanța să depunem o coroană și să îi aprindem o lumânare. Însă ce am găsit acolo…se vede în imagini”, scrie deputatul Bogdan Bola.
Parlamentarul prezintă imagini cu crucea ruptă a soției lui Ion Bănescu, acoperită de noroi. „Am făcut și noi curat cât am putut, am strâns și curățat pentru că ne era rușine de rușinea altora, care ar fi trebuit să se îngrijească de acest loc. N-am avut cum, din păcate, să repunem crucea soției pe soclu, dar ne vom ocupa de asta săptămâna viitoare, cu siguranță”, spune Bogdan Bola.
Deputatul constănțean subliniază faptul că „ne uităm și ne batem joc de istoria noastră, a acestor locuri. Oameni care au luptat și au clădit în Dobrogea, sunt astăzi uitați de orice manual de istorie. Nu ne mai respectăm înaintașii și ne pasă doar să umplem stomacul și buzunarele, creierele mai deloc. Prea mulți doar țipă și urlă, dar nu transmit nimic generațiilor viitoare. Așa cum ne-a lăsat unul ca Ion Bănescu…”
Ion Bănescu, scurtă biografie
Ion Bănescu s-a născut la Roman – Neamţ, în anul 1850. A studiat la Iaşi, a obţinut bursă de stat la Berlin, unde a urmat Drept, Litere, Arheologie şi Istorie – Geografie. În 1874 este revizor şcolar al judeţelor Cahul, Bolgrad şi Ismail din Basarabia. Ajunge în Dobrogea în 1879, când este numit subrevizor şcolar, iar un an mai târziu devine revizor şcolar pentru districtul Constanţa.
În această calitate înfiinţează la Constanţa, în 1893, prima şcoală normală de învăţători şi institutori. Conduce această şcoală până în anul 1896, când se înfiinţează şcoala care avea să devină blazonul învăţământului dobrogean – Gimnaziul „Mircea cel Bătrân“. Ion Bănescu funcţionează aici ca profesor, apoi este numit director.
Valoarea directorului de gimnaziu este recunoscută prin funcţia importantă pe care o primeşte în administraţia edilitară. La 1 ianuarie 1900 devine preşedinte al Comisiei Interimare a oraşului.
Activează o scurtă perioadă pe post de consilier comunal, iar în 1905 ajunge primar al Constanţei. Mandatul lui Ion Bănescu durează doar 2 ani, el revenind apoi la funcţia de consilier comunal pe care şi-a păstrat până la sfârşitul vieţii, în 1909.