Într-un oraș aflat într-o continuă transformare, un proiect imobiliar nu mai poate fi evaluat doar prin numărul de metri pătrați construiți, suprafața comercială sau valoarea investiției. Dincolo de clădiri, birouri și magazine, dezvoltările urbane pot schimba felul în care oamenii folosesc orașul, se întâlnesc, lucrează și își construiesc experiențele (P).
Cu o investiție anunțată de peste 800 de milioane de euro, pentru o suprafață de 38 de hectare din fosta platformă nord a Oil Terminal Constanța, compania IULIUS își propune și de această dată să depășească modelul clasic de centru comercial și să creeze un nou pol urban, cu funcțiuni de business, educație, entertainment, sport, spații verzi și cultură. Miza nu este, așadar, doar regenerarea unui teren industrial, ci și posibilitatea de a construi o nouă poveste urbană pentru Constanța.
Granița dintre real-estate și dezvoltare urbană devine tot mai puțin clară. Un proiect de mari dimensiuni generează locuri de muncă, atrage companii și investiții, dar influențează și comportamentele cotidiene ale locuitorilor. Acest model este deja vizibil în proiectele dezvoltate de IULIUS în România, acolo unde proiecte precum Palas Iași și Iulius Town Timișoara au combinat funcțiunile comerciale cu birouri, spații verzi, gastronomie, evenimente și zone de leisure.
Aici apare diferența dintre un centru comercial și un pol urban: primul răspunde unei nevoi comerciale, dar al doilea încearcă să răspundă unei nevoi mai largi, de a avea locuri în care oamenii să lucreze, să se întâlnească, să socializeze și să participe la viața orașului.
Constanța365: provocarea unui oraș activ pe tot parcursul anului
Una dintre cele mai interesante dimensiuni ale proiectului IULIUS este chiar numele sub care a fost prezentat: Constanța365. Pentru un oraș al cărui profil economic și turistic este puternic asociat cu sezonul estival, ideea de „365 de zile” depășește zona de branding și poate fi privită ca o adevărată provocare de dezvoltare urbană: cum poate Constanța deveni o destinație activă pe tot parcursul anului?
Un astfel de obiectiv presupune mai mult decât atragerea turiștilor în afara sezonului și înseamnă construirea unei infrastructuri urbane capabile să ofere motive de vizită și de petrecere a timpului în orice perioadă a anului, iar businessul, cultura, educația, sportul, entertainmentul, gastronomia și spațiile verzi pot contribui împreună la acest obiectiv.
Cultura poate fi elementul care dă sens unui nou pol urban
Construcția identității unui loc este un proces și apare atunci când oamenii încep să se raporteze la un anumit spațiu nu doar ca la o destinație, ci ca la un loc care le aparține simbolic. Exact în acest proces, cultura poate avea un rol decisiv și nu poate fi tratată doar ca un element decorativ al unei dezvoltări imobiliare. Dacă un proiect își propune să producă viață culturală, trebuie să creeze și spații pentru cei care produc cultură: artiști, designeri, arhitecți, producători, organizații culturale, inițiative independente și comunități locale. Asta poate însemna expoziții, spectacole, festivaluri, programe educaționale, proiecte pentru industriile creative, colaborări cu universitățile și instituțiile culturale, dar și evenimente recurente care să intre în calendarul obișnuit al Constanței.
Ce putem învăța din proiectele IULIUS de la Iași și Timișoara
Experiența IULIUS din ultimii 25 de ani oferă câteva repere relevante pentru ceea ce ar putea deveni proiectul propus pentru Constanța.
La Palas Iași, spațiul urban a găzduit evenimente precum Romanian Creative Week, Librex – Târgul de Carte de la Iași, Serile Filmului Românesc, spectacole de teatru în Amfiteatrul Palas și concerte. La Iulius Town Timișoara, grădina și spațiile proiectului au devenit, la rândul lor, gazde pentru evenimente și experiențe culturale: festivaluri de artă stradală precum Check Art Festival, „Opera Night”, proiecții de film, spectacole de teatru, concerte și instalații de artă precum „Gaia”. Aceste exemple arată cum un proiect urban poate depăși funcția comercială sau de business. În timp, el poate deveni o platformă pentru întâlnire, experiențe culturale și formarea unei comunități.
Pentru Constanța, provocarea este însă și mai interesantă: cum poate fi adaptat acest model la identitatea și specificul unui oraș-port de la Marea Neagră?
De la regenerarea unei platforme industriale la construcția unei povești urbane
Dimensiunea simbolică a proiectului IULIUS de la Constanța este amplificată de locul pe care îl ocupă în istoria economică a orașului. Transformarea unei suprafețe de 38 de hectare dintr-o fostă platformă industrială într-un nou pol urban nu înseamnă doar schimbarea funcțiunii terenului. Poate reprezenta trecerea de la o etapă economică a orașului la alta: de la industrie și infrastructură petrolieră către servicii, tehnologie, business, cultură și experiențe urbane.
O asemenea transformare trebuie însă făcută cu atenție. Un oraș nu își construiește viitorul ștergându-și trecutul, ci memoria locului poate deveni una dintre cele mai importante resurse ale noii identități. Pentru Constanța, povestea portului, a comerțului, a industriei și relația cu Marea Neagră pot deveni surse de inspirație pentru arhitectură, artă, evenimente și programe educaționale.
În acest scenariu, regenerarea urbană depășește stadiul de a „construi ceva nou pe un teren vechi” și merge către transformarea memoriei unui loc într-o resursă pentru viitor.
Cultura, un avantaj competitiv pentru orașe
Competiția dintre orașe nu se mai poartă doar pentru investiții. Din acest motiv, cultura nu mai este doar o cheltuială asociată vieții urbane, ci poate deveni un avantaj competitiv. Un oraș care oferă spații de întâlnire, evenimente, experiențe și oportunități pentru industriile creative are șanse mai mari să fie perceput ca un loc în care merită să locuiești, să lucrezi sau să revii.
De aici apare și rolul tot mai complex al dezvoltatorilor imobiliari: ei nu mai construiesc doar clădiri, ci pot contribui la producerea spațiului urban. În fond, adevărata performanță a unui proiect real-estate nu se măsoară doar în metri pătrați construiți sau în valoarea investiției. Se măsoară și în ceea ce rămâne după ce clădirile sunt finalizate: locurile în care oamenii se întâlnesc, comunitățile care se formează și poveștile pe care orașul începe să le spună despre sine.