Drept la replică adresat de către primarul Vergil Chițac publicației Dobrogea Live, referitor la materialul “Ministerul Proiectelor Europene a respins cererea Primăriei Constanța de etapizare a proiectului de reabilitare a bulevardelor 1 Decembrie și Lăpușneanu. Chițac a finalizat lucrările din bani publici”

„Subsemnatul Vergil Chițac, va adresez prezenta notificare, in temeiul art. alin. (1) si art. 41 alin. (1) din Legea Audiovizualului nr. 504/2002, cu privire la articolul redactat si publicat in data de 19.02.2025, articol ce contine afirmatii tendentioase, neverificate si profund prejudiciabile, care aduc atingere grava dreptului meu imagine si autoritatii institutiei publice pe care reprezint.  Articolul in cauza incalca grav principiile echilibrului, impartialitatii si corectitudinii in informarea opiniei publice, asa cum sunt prevazute de legislatia in vigoare si de codurile deontologice jurnalistice. Cu toate ca ati primit toate informatiile solicitate prin emailul inregistrat in data de 24.12.2024 nr. 415 si ati avut la indemana si date care contrazic ceea ce ati scris, ati continuat cu publicarea articolului cu scop defaimator la adresa subsemnatului. Este important sa pastram un echilibru intre dreptul la libera exprimare al jurnalistului si dreptul la viata privata a unei persoane, in care onoarea, demnitatea si reputatia primesc accente specifice. Dreptul garantat de art. 10 din Conventie nu este unul absolut. Libertatea de exprimare, ca drept esential intr-o societate democratica, nu poate fi exercitata dincolo de orice limite si trebuie sa aiba in vedere protectia moralei, reputatiei sau a drepturilor altora. Garantia oferita de art. 8 din Conventie este destinata, in principal, sa asigure dezvoltarea, fara ingerinte din afara, a personalitatii fiecarui individ in relatiile cu semenii. De asemenea, art. 72 alin. (2) Cod Civ., instituie obligatia de a nu aduce atingere onoarei si reputatiei unei persoane, in speta, reputatia subsemnatului fiind grav incalcata:,,…Chitac a finalizat lucrarea din bani publici”. Gradul de veridicitate a informatiei, in contextul libertatii de exprimare a presei, presupune analiza existentei unei minime baze factuale pentru cele relatate in articol, care sa genereze cel putin aparenta de veridicitate a acestor fapte. Cu alte cuvinte, nu conteaza daca faptele expuse sunt adevarate, ci daca ati avut suficiente elemente factuale care sa genereze in mod rezonabil concluzia ca ele sunt adevarate. In acest sens, aveati obligatia sa verificati veridicitatea informatiilor inainte sa le publicati. Asa cum rezulta din inscrisurile anexate, ceea ce ati redactat este complet fals. Prin urmare, aceste afirmatii nu sunt facute cu titlu de certitudine, ci sub forma unor indoieli prezentate pe baza constatarilor proprii. Modul de administrare a banului public si prestarea serviciilor de interes public sunt subiecte de interes public, ce este imperios necesar a fi dezbatute in spatiul public, insa articolul publicat nu este sustinut cu elemente de fapt iar opiniile personale despre subsemnatul conduc la concluzia ca ati actionat cu rea-credinta, respectiv cu scopul de a afecta in mod gratuit reputatia subsemnatului. Asadar, resping in mod categoric continutul si insinuarile acestui articol, pentru urmatoarele motive: 1. Incalcarea dreptului la replica prealabil. Subsemnatul, nu am fost contactat anterior publicarii materialului pentru exprimarea unui punct de vedere, ceea ce contravine obligatiilor prevazute la art. 41 din Legea 504/2002. Lipsa acestui demers arata intentia clara de a formula un articol unilateral, fara echilibru jurnalistic, si cu scopul evident de a prejudicia imaginea publica. 2. Afirmatii lipsite de temei legal sau probator. Articolul contine afirmatii grave referitoare la presupuse incalcari administrative, lipsa de transparenta si alte abateri, fara a prezenta vreo dovada concreta, document oficial, raport de audit sau concluzie а vreunei autoritati competente. Astfel de afirmatii, nesustinute juridic sau factual, reprezinta o forma de manipulare a opiniei publice si o incalcare a normelor legale privind informarea corecta. Pag. 2 din 4 3. Fundamentarea deciziilor administrative pe baze legale si documentate. Contrar celor insinuate in articol, deciziile administrative vizate au fost luate cu respectarea stricta a prevederilor legale. Acestea sunt fundamentate intr-o,,Informare Publica” si intr-un ,,Memoriu Justificativ” complet, intocmit de aparatul de specialitate al Primariei Municipiului Constanta, care contine: analiza tehnico-economica conform HG 907/2016 si Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, motivarea clara a necesitatii si oportunitatii interventiei, consultari institutionale cu directiile economice, tehnice si juridice, avizele favorabile ale compartimentelor de specialitate si, acolo unde este cazul, consultari publice sau aprobari ale Consiliului Local. Prin urmare, prezentarea tendentioasa si fragmentara a acestor demersuri legale reprezinta o dezinformare cu caracter grav. 4. Prejudicierea autoritatii publice locale. Prin modul in care este redactat, articolul afecteaza imaginea administratiei publice locale si creeaza in mod intentionat o perceptie falsa asupra integritatii si legitimitatii mandatului meu. Nu pot accepta ca institutia pe care o conduc sa fie supusa unui asemenea tratament fara drept la aparare si fara respect fata de principiile statului de drept. In prezent ati demarat o campanie de denigrare publica, fara un material probator la baza, prin publicari precum ,Vergil Chiţac (PNL), primarul care tratează cu dispreț Constanța…”,,,Chițac mimează bunăvoința”,,, Ipocrizia lui Chițac nu se oprește aici…”, prin care incalcati in mod cert dreptul la reputatie al subsemnatului. In dovedirea motivelor indicate mai sus, inteleg sa fac urmatoarele precizari: Pentru lucrarea in discutie s-a obținut o sumă nerambursabila prin intermediul Programului Regional 2014-2020 pentru care s-a semnat un contract de finanțare. Toți acei bani au fost decontați şi încasați de Primaria Constanta care a plătit la rândul ei lucrările. Altfel spus, ca sa pierzi fonduri nerambursabile întâi trebuie sa le ai. Le-am avut şi le-am cheltuit până la ultimul euro. Intr-adevăr pe parcursul lucrărilor a fost nevoie de alte lucrări neprevazute dar si lucrari in vederea optimizarii si adaptarii proiectului tehnic la situatia reala din teren şi s-a încercat fazarea acestora în ideea ca vom putea obține finanțare nerambursabilă şi pentru aceasta diferenta. Intrucat procedura nu ne-a permis acest lucru, solicitarea de fazare ne-a fost respinsă. De asemenea, de la momentul semnarii contractului de finantare, conform legislatiei in vigoare, au intervenit ajustarile de pret pe care am fost nevoiti sa le suportam din bugetul local. În fapt, n-am pierdut niciun ban din cei pentru care am semnat contractul de finanțare iar lucrarile neprevăzute si ajustarile de pret nu ne-au fost aprobate din cauza faptului ca nu aveau posibilități de finanţare a acestora din moment ce nu au fost puse in calcul de la început. Pag. 3 din 4 Concluzia dumneavoastra este una eronată ca am pierdut fonduri europene. Grav ar fi fost dacă nu am fi finalizat lucrările pentru care aveam bani alocaţi şi sumele aferente lucrărilor neefectuate in termen nu ar mai fi fost decontate. Reaua-credință reiese din modul cum dumneavoastra îmbinati cele două situații trăgând concluzia ca s-au pierdut fonduri europene nerambursabile. O dovada in acest sens este Contractul de finantare nr. 5091/ 17.02.2020, Bugetul proiectului conform Contractului de finantare si Cererilor de rambursare atasate prezentei. Situația este una generală si regretabiă întrucat în 90% din lucrările obtinute pe fonduri europene nerambursabile se întâmplă aceeaşi situație inclusiv la alte Unitati Administrative. În plus, fără a creea o imagine denaturată, proiectul si licitaţia acestuia au fost făcute de fostul primar căruia i se pot imputa aceste lucruri”.