Curtea de Apel București și-a motivat decizia luată pe fond prin care confirmă calitatea de colaborator al fostei Securități a profesorului universitar Beazit Ali de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. Curtea confirmă astfel verificările și concluziile CNSAS. Beazit Ali, un apropiat al primarului Vergil Chițac (Constanța), este, începând cu anul 2024, consilier local municipal din partea PNL.
Odată cu depunerea candidaturii pentru funcția de consilier, CNSAS a trecut la verificarea lui Beazit Ali, iar în octombrie 2025 au concluzionat că acesta a colaborat cu Securitatea lui Ceaușescu. Imediat, profesorul universitar a contestat decizia în instanță, dar și Curtea de Apel București a dat același verdict de colaborare. Desigur, Beazit Ali poate contesta și decizia Curții de Apel.
Beazit Ali și-a tunat familia
Conform motivării instanței, Beazit Ali, în calitate de specialist electromagnetic la UM 02019 Mangalia, a fost „luat în lucru” prin dosar de urmărire informativă după ce cumnata sa s-a căsătorit cu un cetățean sirian şi, în urma aprobării primite, a părăsit ţara în perioada 1987 – 1989. Securitatea i-ar fi dat și un nume conspirativ „Turcul”, dar Beazit Ali susține că dosarul întocmit de Securitate poartă numele „Turcul”.
„Cumnata mea, sora soţiei are intenţia de a părăsi ţara mai mult sau mai puţin legal”; „ nu sunt de acord cu plecarea ei în străinătate întrucât îmi poate afecta cariera (…); „doresc ca motivele plecării ei să fie analizate temeinic pentru că, aşa cum v-am anunţat, ea va folosi numele ei după soţ ca motiv pentru a părăsi ţara fără impedimente şi a ajunge în Turcia”, scria Beazit Ali într-o notă dată în data de 08.12.1986.
De asemenea, „Turcul” a întocmit note informative prin care informa organele Securităţii despre acţiunile derulate de socrul său (șef de echipă pe o navă) şi de către cumnatul său, acţiuni care, de asemenea, ar fi fost potrivnice regimului comunist:
„Din discuţiile purtate cu soţia şi din cele ce am auzit personal reiese că socrul meu, şef de echipă pe nava …, ar dori să rămână peste hotare la unul din voiajele pe care le va efectua în viitor”.
„Tot din discuţiile din familie reiese că cumnatul meu trage insistent sforile pentru a se angaja la Direcţia Transporturilor Navale ca inginer mecanic la reparaţii nave. Motivul real pentru care îl îndeamnă la această angajare este de a obţine avizul şi, prinzând o ocazie prielnică, să rămână peste hotare, şi el probabil pentru a ajunge la sora sa”
Cum se apără Beazit Ali
Profesorul a spus în fața instanței că, în calitate de ofiţer de armată şi potrivit Regulamentului militar, avea obligaţia să raporteze acele situaţii sensibile, respectiv rude plecate în străinătate, altfel era sancționat aspru, mergând până la trecerea în rezervă şi răspunderea penală.
„Pârâtul a arătat că era firesc din punctul său de vedere, să asculte de ordinul militar şi, în acest context, după uzanţele profesionale ale ofiţerilor din fosta securitate, a trebuit să semneze un angajament de colaborare. De precizat, așa cum CNSAS a consemnat, a fost mai întâi lucrat într-un Dosar de Urmărire Informativă şi în acest context a fost chemat să dea explicații şi el a fost cel care a avut de suferit de pe urma persoanelor despre care a dat informații, nu invers”, citează instanța din apărarea consilierului PNL.
De asemenea, el a arătat că CNSAS a interpretat eronat situaţia de fapt prin prisma art. 2 lit. b) din OUG 24/2008, întrucât nu a făcut decât să furnizeze informaţii exclusiv pentru menţinerea carierei lui, iar persoanele despre care a dat informaţii (membri de familie), nu au suferit niciun prejudiciu, nu a fost creată nicio stare de pericol pentru aceasta.
Judecătorii nu cred explicațiile lui Beazit Ali
Curtea de Apel București a notat că informațiile furnizate de profesorul Beazit Ali au condus ca lucrătorii Securității să dispună măsuri represive împotriva persoanelor urmărite prin trasarea unor sarcini pe linie informativă.
„În aceste condiții, în urma furnizării informațiilor de către pârât, printre măsurile dispuse, a fost aceea ca sursa să continue activitățile de supraveghere a persoanelor vizate, cât și a altor persoane care ar avea conduite similare.”
Judecătorii au respins apărarea consilierului PNL care a susținut că cea ce a făcut nu a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, fiind obligat, în calitate de ofiţer în armata română să raporteze situaţiile sensibile: „Furnizarea unor informații de asemenea natură în mod conștient presupune reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.”
„Maniera în care pârâtul a înţeles să furnizeze informaţiile şi esenţa acestora denotă depăşirea cu bună ştiinţă a obligaţiilor pretins profesionale de informare, acesta insistând în luarea de măsuri de către organele competente împotriva rudelor soţiei sale”, scriu judecătorii.
De asemenea, Curtea a reținut că temerea posibilităţii afectării propriei cariere nu este de natură a justifica încălcarea vieţii private a membrilor de familie, cu privire la care a furnizat numeroase informaţii extrem de personale, procedând inclusiv la interceptarea şi citirea corespondenţei pe care o purtau soţia şi cumnata cu mama lor, împrejurări care depăşesc simpla „obligaţie de raportare”, în calitate de ofiţer al armatei române.
În egală măsură, spun judecătorii, se evidenţiază şi asiduitatea cu care pârâtul a solicitat în mod expres luarea de măsuri împotriva cumnatei, cumnatului şi socrului său („Doresc ca motivele plecării ei să fie analizate temeinic …”, „cer insistent organelor în drept să nu le elibereze avizele celor doi şi chiar dacă s-ar putea să nu îl angajeze pe cumnatul meu la D.T.N. deoarece la concepţiile pe care le are cumnatul meu ar putea fi periculos, ştiut fiind că D.T.N. reprezintă o poartă de ieşire din ţară.”)
Instanța a constatat chiar și „motivația personală” a lui Beazit Ali de a da acest note, motivație care reiese și dintr-o notă a ofiţerului de Securitate datată 05.10.1988 potrivit căreia declaraţia sus menţionată „a fost dată de ofiţer din proprie iniţiativă”.
„Prin aceste acțiuni s-au îngrădit drepturile fundamentale la viața privată și de exprimare ale persoanelor urmărite, fără a se urmări un scop legitim și fără a se păstra un raport just de proporționalitate”, concluzionează instanța de fond.
Vă reamintim, Beazit Ali a declarat pentru Dobrogea Live, cu o altă ocazie: “Eu am avut o cumnată care a plecat în timpul comunismului. A plecat legal. Eu eram militar și trebuia să dau informații despre ea, că altfel nu mai eram eu. Dar nu am dat la Securitate, am dat la Contrainformații Militare. Am dat, da. Recunosc că am dat pentru că m-a forțat să dau. Ce să vă spun, dumneavoastră dacă erați ca mine, tot la fel făceați”.
____________________________________________________________________________
Beazit Ali este de peste 10 ani președintele Filialei Constanța a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România (UDTTMR). De asemenea, el este un apropiat al primarului Vergil Chițac, pe care la succedat în poziția de decan Facultății de Marină Civilă, în 2005.
Ulterior, Ali a ocupat diverse funcții didactice sub comanda rectorului Chițac până în 2016, când actualul primar a intrat în politică. De altfel, în CV-ul consilierului municipal, numele primarului Constanței apare primul ca recomandare pentru a oferi referințe despre activitatea lui Beazit Ali.
Până anul trecut, când Chițac l-a pus pe lista consilierilor locali, Beazit Ali a fost timp de 7 ani președintele Senatului Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”.
Conform CV-ului, Beazit Ali este și cadru didactic asociat al Școlii doctorale a Academiei Tehnice Militare “Ferdinand I” București, evaluator în cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, și membru al Asociației Generale a Inginerilor din România.
Citește și: