- Planul de management urmează să intre în vigoare în următoarea perioadă
Nordul podișului dobrogean beneficiază de 21 de arii naturale protejate care au fost recent integrate într-un plan de management care vizează atât conservarea biodiversităţii, cât şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale din Podişul Nord-Dobrogean.
Strategia de management a celor 21 de zone protejate a fost supusă consultării publice, iar în următoarea perioadă documentul va fi aprobat prin ordin de ministru, a declarat pentru “Dobrogea Live” Atena Groza, responsabil dezvoltare durabilă şi comunicare în cadrul Administraţiei Podişului Nord Dobrogean (APND).
Planul de management vine la pachet cu un nou regulament care impune o serie de măsuri stricte de protejare a celor 21 de zone, în extravilanul cărora va fi interzisă realizarea de orice construcţii, cu excepţia celor de utilitate publică, a celor ce deservesc activitățile de cercetare, de management al terenurilor sau al ariilor naturale protejate.
De asemenea, va fi interzisă camparea, iar gestionarii fondurilor de vânătoare vor trebui să treacă prin filtrul și avizele APND în privința activităților de evaluare a vânatului și stabilire a cotelor de recoltă.
“Planul de management impune restricții, însă vine mai ales cu oportunități de dezvoltare. De exemplu interzicerea camparii a fost introdusă nu doar ca măsură de conservare, ci și ca să stimuleze comunitățile să dezvolte unități de cazare, ceea ce înseamnă mai mulți bani în comunitate”, a explicat Atena Groza.
Citește mai jos Regulamentul integral.
Cele 21 de arii protejate se desfășoară pe o suprafaţă de peste 84.562 ha, în judeţul Tulcea, din care fac parte 4 situri Natura 2000 (1 SCI, 3 SPA-uri) şi 17 rezervaţii naturale ce includ 10 tipuri de habitate naturale şi 202 specii de interes comunitar şi naţional.
Ariile naturale protejate din Podişul Nord-Dobrogean:
- ROSCI 0201 Podișul Nord-Dobrogean fără partea care se suprapune cu ROSPA0073 şi ROSPA0091, ce acoperă o suprafață de 60.331,15 ha.
- ROSPA0091 Pădurea Babadag, ce acoperă o suprafață de 57.912 ha, declarată arie de protecție specială avifaunistică pentru un număr de 62 de specii de păsări.
- ROSPA0100 Stepa Casimcea, ce acoperă o suprafață de 21.954 ha, declarată arie de protecție specială avifaunistică 55 de specii de păsări.
- ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin, ocupă o suprafață de 1.056,2 ha pe teritoriul administrativ al comunelor Dăeni, Ostrov, Peceneaga și Topolog. Situl a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică pentru 61 de specii de păsări.
- Rezervația naturală Pădurea Babadag – Codru, cu o suprafață de 524,6 ha pe teritoriul administrativ al oraşului Babadag, a fost declarată rezervație mixtă, unde se urmărește conservarea a numeroase asociaţii forestiere specifice Dobrogei şi anume arborete de vârste înaintate, majoritatea peste 100 de ani, cu o structură nederivată, apropiată de cea a pădurilor naturale primare din Dobrogea.
- Rezervația naturală Muchiile Cernei – Iaila, cu o suprafață de 1.891 ha, pe teritoriul administrativ al comunelor Cerna şi Dorobanţu, reprezentând cea mai întinsă zonă de stepă protejată la nivel naţional.
- Rezervația naturală Beidaud, cu o suprafață de 1.121 ha pe teritoriul administrativ al comunei Beidaud, este una dintre cele mai întinse suprafeţe cu vegetaţie de stepă şi silvostepă pe şisturi verzi din Dobrogea şi implicit din România şi UE.
- Rezervația naturală Valea Mahomencea, cu o suprafață de 1.029 ha, rezervaţie naturală peisagistică.
- Rezervația naturală Dealul Ghiunghiurmez, cu o suprafață de 1.421 ha, pe teritoriul administrativ al comunei Dorobanţu, rezervaţie naturală peisagistică.
- Rezervația naturală Valea Ostrovului, cu o suprafață de 61,8 ha pe teritoriul administrativ al comunei Dorobanţu, rezervație mixtă. Cele mai importante habitate ale rezervaţiei sunt pajiştile de stepă pe substrat pietros, precum şi diferitele tipuri de păduri dobrogene, din care cea mai mare parte sunt endemice pentru această regiune şi/sau rare la nivel naţional.
- Rezervația naturală Uspenia, cu o suprafață de 22 ha, situată pe teritoriul administrativ al comunei Slava Cercheză, a fost declarată rezervaţie naturală botanică şi forestieră datorită pădurilor reprezentative de silvostepă şi submediteraneene.
- Rezervația naturală Casimcea, cu o suprafață de 137 ha, pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea, a fost declarată rezervație mixtă datorită speciilor din genurilor Vendotaenia, Beltaneloides, Nemiana etc. şi a unor specii reprezentative pentru faună, foarte rar semnalate la nivel internaţional.
- Rezervația naturală Colțanii Mari, cu o suprafață de 53.04 ha, pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea, a fost declarată rezervaţie peisagistică datorită faptului că include unul din cele mai impresionante abrupturi stâncoase din Dobrogea Centrală, constituit din şisturi verzi ce mărginesc râul Casimcea.
- Rezervația naturală Peceneaga, cu o suprafață de 132 ha, pe teritoriul administrativ al comunei Peceneaga, a fost declarată rezervaţie peisagistică, dar şi cu importanţă geologică datorită faptului că este singura din ţară în care cele mai vechi structuri geologice, reprezentate prin şisturile verzi, vin în contact cu cele mai noi structuri, reprezentate prin depozite aluviale ale Dunării.
- Rezervația naturală Măgurele, cu o suprafață de 292 ha pe teritoriul administrativ al comunei Topolog, a fost declarată rezervaţie naturală peisagistică datorită individualizării sale prin ravene foarte adânci, săpate în depozitele loessoide profunde.
- Rezervația naturală Războieni, cu o suprafață de 41 ha, pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea, în Masivul Central Dobrogean. Importanţa naţională a ariei protejate constă în identificarea în cadrul acesteia a unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă din România.
- Rezervația naturală Dealul Bujorului, cu o suprafață de 50.8 ha, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Ciucurova, a fost declarată rezervaţie mixtă, fiind remarcabilă datorită populaţiei importante de bujor (Paeonia peregrina) ce îi conferă o valoare estetică în perioada de înflorire a acestuia.
- Rezervația naturală de liliac Valea Oilor, cu o suprafață de 0.35 ha pe teritoriul administrativ al comunei Nalbant, a fost declarată rezervație botanică datorită faptului că reprezintă una din cele două locații din județul Tulcea în care vegetează în mod natural Syringa vulgaris, asociat cu populații de bujor românesc (Paeonia peregrina).
- Rezervația naturală Fântâna Mare, cu o suprafață de 0.30 ha, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Slava Cercheză, a fost declarată rezervație botanică datorită faptului că reprezintă cea de-a doua locație din județul Tulcea, în care vegetează în mod natural Syringa vulgaris.
- Rezervația naturală Vârful Secarul, cu o suprafață de 34.5 ha, pe teritoriul administrativ al comunei Ciucurova, a fost declarată rezervație mixtă deoarece Vârful Secaru este un martor de eroziune granitic şi cel mai înalt vârf (400 m) din Podişul Babadagului.
- Rezervația naturală Korum Tarla, cu o suprafață de 2.4 ha, pe teritoriul administrativ al oraşului Babadag, a fost declarată rezervație botanică în vederea conservării mărgeluşei (Sophora jaubertii) firuţei cu bulbi (Poa angustifolia) și speciilor de degetar (Digitalis lanata). În rezervaţie predomină gorunul (Quercus petreaea), frasinul (Fraxinus excelsior) și ulmul (Ulmus sp.).
Descarcă mai jos documentul privind habitatele naturale din Podișul Nord Dobrogean.
Având în vedere că “Planul de Management Integrat al celor 21 de arii naturale protejate din Podișul Nord Dobrogean” a trecut prin procedura de consultare publică în primăvară, este de așteptat ca până la finalul acestui an să fie adoptat și să intre în vigoare.
Vom reveni asupra acestui subiect.
Sursa foto: Administraţia Podişului Nord Dobrogean
Citește și: