În partea de nord-vest a Mării Negre (în care este inclusă și zona de interes Nova Kahovka –
Odessa – România) circulația generală de suprafață a curenților marini poate fi descrisă, în linii
mari, ca un flux inelar major, care se rotește în sens invers acelor de ceasornic, cu o viteză de la 8
până la 18 cm /sec, explică Forțele Navale Române.
După distrugerea barajului de pe Fluviul Nipru, de la Nova Kahovka, de către Federația Rusă
(5/6 iunie 2023), specialiștii Forțelor Navale Române de la Direcția Hidrografică Maritimă au
monitorizat, cu atenție, situația deplasării maselor de apă din nord-vestul Mării Negre, în scopul realizării predicțiilor privind apariția pericolului de mine în zona litoralului românesc.
Din rezultatele studiilor efectuate, care au avut la bază date despre vânt și curenții de suprafață
din zona de interes, nu au fost observate consecințe, ca efect direct al poluării de pe Nipru cu ulei
tip mineral sau petrolier, în sectorul maritim românesc din Marea Neagră.
„Debitul mare al Dunării din perioada 12-26 iunie a împiedicat ca posibile cantități de poluant
să ajungă în zona de mică adâncime de pe litoralul românesc”, transmit Forțele Navale Române într-un comunicat de presă.
Înfloririle algelor, observate în imaginile satelitare analizate, au fost rezultatul nutrienților care
au fost aduși de Dunăre. Concentrații mai ridicate de nitrați și nitriți, cu proveniență din Nipru,
este posibil să se înregistreze în zona de mare adâncime a Mării Negre, dar acestea s-au combinat
cu concentrațiile aduse de Dunăre. Din ultimele observații satelitare și din estimări, o mare parte
din unda (pana) de poluant s-a concentrat în zona de mică adâncime (Odessa), care a fost
direcționată spre țărmul ucrainean, în proporție semnificativă.
În concluzie, datorită debitului mare al Dunării, înregistrat în luna iunie 2023 la gurile de
vărsare, pericolul de poluare cauzat de distrugerea barajului de pe Fluviul Nipru nu a avut impact
pentru sectorul maritim românesc din Marea Neagră. Unda de poluant a rămas concentrată în zona
Golfului Nipru – Odessa, iar dispersia acesteia s-a produs în zona Odessa, sub formă de evantai.
Direcția generală a curenților marini de suprafață pentru zona Nipru – Odessa este, preponderent,
de la sud la nord, prezentând un vârtej anticiclonic la gura de vărsare a Niprului și două vârtejuri
anticiclonice la gura de vărsare a Dunării, unul orientat spre Odessa, altul spre Sfântu Gheorghe,
datorită distribuției de evantai la gurile de vărsare ale Dunării.
La data de 6 iulie 2023, în zona românească a Mării Negre, nu au fost observate consecințe sau
efecte directe ale poluării de pe Fluviul Nipru, pe termen scurt sau mediu. Distrugerea barajului de
la Nova Kahovka a avut impact numai pentru zona Nipru-Odessa, debitul mare și curenții tip
evantai de la gurile de vărsare ale Dunării având un rol important în devierea circulației curenților
marini de suprafață din partea de nord-vest a Mării Negre.