16.4 C
Constanța
duminică, iunie 13, 2021
AcasăCulturăCălător prin Dobrogea. Histria, locul unde s-au așezat grecii veniți din Milet

Călător prin Dobrogea. Histria, locul unde s-au așezat grecii veniți din Milet

La 55 de kilometri de municipiul Constanța, pe malul lacului Sinoe, rezistă vremii și vremurilor ruinele cetății Histria. Întemeiată în secolul al VII-lea î. Hr., Histria este, spun cercetătorii, șantier-pilot în studiul Antichității din zona Mării Negre.

Pentru a ajunge la Histria, călătorul poate porni la drum prin Năvodari, Corbu, Săcele, iar după 55 de kilometri ajunge la poarta cetății.

Conform specialiștilor de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), „Istros/Histria, cea mai veche colonie grecească de pe țărmul vestic al Mării Negre, a fost întemeiată de milesieni la 657–656 a. Chr. Deși cetatea a fost identificată pe teren încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, primele cercetări sistematice au fost inițiate în anul 1914 de Vasile Pârvan.”

Cetatea este acum situată pe malul lacului Sinoe, dar la momentul veniri coloniștilor greci, locul era un golf marin, nu departe de un braț al Dunării, de aici și numele care are legătură cu numele antic al fluviului: „Istros”.

Cercetările începute de Vasile Pârvan și continuate apoi de alte nume mari ale arheologiei românești, au scos la iveală importante descoperiri, precum: ziduri de incintă din toate perioadele antice, de la cea arhaică la cea romană târzie, necropola tumulară din epoca greacă, unde au fost identificați circa 1.000 de tumuli, zona sacră grecească, cu câteva dintre monumentele de cult care o compuneau, adică patru temple (de exemplu templul lui Zeus, templul Afroditei), numeroase altare și baze votive; diverse cartiere civile, fie cu locuințe modeste, cum sunt cele din perioada arhaică, descoperite pe așa-numitul „Platou”, în partea de vest a cetății, fie cu străzi și case somptuoase, începând cu sfârșitul perioadei clasice și ajungând la un cartier rezidențial bine conservat (Domus), situat pe acropola cetății; două edificii termale; șase basilici paleocreștine, situate atât în interiorul, cât și în exteriorul cetății romane târzii, edificii de cult creștine, dintre care se remarcă, prin planul său cu transept și sculptura arhitecturală din marmoră de import, basilica episcopală; necropola plană din epoca romană târzie din zona Basilicii extra muros; așezări și necropole aflate în teritoriul histrian, aparținând diferitelor epoci (Istria Pod, Istria Bent, Nuntași, Tariverde, Fântânele, Sinoe).

„Toate acestea au făcut ca Histria să fie considerată șantier-pilot în studiul Antichității din zona Mării Negre și totodată un important șantier-școală pentru arheologia românească clasică”, spun specialiștii Muzeului din Constanța.

Cetatea Histria începe să fie abandonată treptat în secolul al VI-lea, după aproape 14 secole de istorie neîntreruptă.

Cele mai populare

Recent Comments