- Teodosie trebuia să reabiliteze sau să elibereze clădirea încă de acum 18 ani. Arhiepiscopia a intervenit ilegal asupra elementelor arhitecturale
În anul 2005, Consiliul Județean Constanța (CJC) transmitea în administrarea Arhiepiscopiei Tomisului o clădire monument istoric situată în centrul vechi al Constanței, unde a fost improvizat un cămin pentru seminariștii instituției de cult.
Clădirea de pe Nicolae Titulescu 17 a fost sediul Băncii Generale Române, are o suprafață desfășurată de aproape 1.000 de mp și a fost construită construită în anul 1900 în stil eclectic cu elemente neoclasice. Codul monumentului istoric este cod LMI CT-II-m-B-02848.
Hotărârea de Consiliu Județean prin care s-a transmis dreptul de folosință gratuită stipula că Arhiepiscopia Tomisului are obligația ca în termen de doi ani de la preluarea clădirii să reabiliteze monumentul, în caz contrar, contractul de administrare încetează de drept.
Astfel, în anul 2007, Arhiepiscopia condusă de Teodosie trebuia să facă dovada restaurării clădirii, însă nici până astăzi monumentul nu a beneficiat de nicio îmbunătățire, deși a fost folosită neîntrerupt timp de 20 de ani.
Deși conform HCL 18/2005, Consiliul Județean trebuia să revoce încă de acum 18 ani dreptul Arhiepiscopiei de utilizare a clădirii, instituția a tolerat ocuparea abuzivă a monumentului istoric până în prezent, ceea ce a dus la sporirea nivelului de degradare a clădirii.
Precizăm că imobilul împreună cu terenul de aproape 400 mp, oferite gratuit lui Teodosie, are o valoare de inventar de 6,15 milioane lei.
Și noua administrație a CJC, aflată sub conducerea lui Florin Mitroi, a consfințit tacit abuzul în care sunt implicate ambele părți, fără să inițieze vreun demers în vederea recuperării și protejării patrimoniului cultural al județului.
Am solicitat Consiliului să ne ofere lămuriri în privința clădirii de patrimoniu înstrăinată și nerecuperată, însă instituția ne-a răspuns după o lună că “verifică modul în care aceste obligații au fost duse la îndeplinire de către Arhiepiscopia Tomisului“.
Ur răspuns sfidător, având în vedere că au trecut 18 ani de când monumentul istoric trebuia să revină în patrimoniul județului.
Mai mult de atât, în tot acest interval, Arhiepiscopia Tomisului a alterat starea clădirii prin intervenții neautorizate, precum zidirea ferestrelor, tencuirea elementelor arhitecturale sau montarea de termopane, așa cum ne-au confirmat reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Constanța.
Potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, este interzisă orice intervenție asupra monumentelor istorice fără avizul Ministerului Culturii, prin Direcția Județeană pentru Cultură, iar distrugerea unui monument istoric se încadrează la fapă penală.
Astfel, atât Arhiepiscopia Tomisului, cât și Consiliul Județean Constanța se fac vinovate în egală măsură pentru degradarea monumentului istoric.
Vom reveni cu acest subiect într-un viitor material.
Reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Constanța ne-au oferit detalii din istoricul clădirii, dar și câteva imagini din trecutul monumentului, pe care le redăm mai jos.
Cladirea din str. N. Titulescu nr. 17 este monument istoric de arhitectura de valoare locala/regionala cod LMI CT-II-m-B-02848 si dateaza de la sf. Sec. XIX (cf. LMI).
In volumul Axa Est-Vest – Constanta – istorie si dinanica interculturala – Doina Pauleanu – Fundatia Pro Arte, Constanta, 2000.
La 28 iunie in 1895 cu aprobarea arh. Adolf Linz (Sef ul serviciului tehnic al Primariei) si autorizaria primarului Koiciu , Alexandru Cosma isi va face pe strazile Elenă (azi N. Titulescu) si Roșiori (azi dr. C Cantacuzino) o casa cu latrina in curte, dupa mod avremii. Suprafata cladita din piatra si caramida va fi de 825,11 m.p. (Arhivele Statului Constanta, dosar 19/1895, f.66-68)
Fatada prezinta elemente clasicizante la frontoanele deschiderilor de la parter, la terasale cu balustri, la bosajele orizontale care acopera o structura voit simetrica.
Imobilul de la nr. 17 construit in anul 1900 (?), etaleaza datele unui stil eclectic cu elemente neoclasice, aidoma altor edificii din imediata vecinatate. Intrarea principala, în rezalit, flancata de doua coloane adosate este surmontata de un antablament cu profile simple; ferestrele acestui nivel sunt rectangulare, cu fronton triunghiular pe console decorative, cu motiv flaral, continuate prin stalpi de zidarie cu canelura plata; balconul conserva un numar de balustri originari; deschiderile etajului intaresc echilibrul bosajelor orizontale; o cornișă puternic ritmata prin frunze de acant în caseta este întreruptă central de frontonul în segment de cerc, decorat cu cartuș și motive vegetale; edificiul, în care s-a instalat Banca Generala Română, a fost extins pe latura str. Roșiori după un proiect conceput de arh. Adolf Linz în 1912.
In 1921, conform Planului general al orasului, in clădire functiona Banca Generala a Tarii Romanesti, care în 1938 a devenit Banca Generală Română, iar in 1941 a fuzionat cu Banca de Scont a României. In anii 1970 cladirea adapostea Liceul economic special. Apoi, pana in 2004 – Scoala profesionala speciala.
Atunci cand, dupa 2000, scoala a fost mutata intr-o alta cladire, cladirea din N. Titulescu a fost vandalizata. Asa s-a pierdut portalul metalic de la intrare, unul dintre elementele decorative importante. Ramasa deschisa, a fost vandalizata si la interior.
Citește și: