ANALIZĂ Dorin Popescu: Principalele modificări ale Constituției Federației Ruse. Cât mai poate fi președinte Vladimir Putin

Dorin Popescu (foto sus) este președinte și membru fondator al Asociației Casa Mării Negre din iulie 2017. Este lector universitar asociat la Universitatea Andrei Șaguna din Constanța, Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice (unde predă cursuri din ariile curriculare “Comunicare” și „Relații Internaționale”). Analist politic, fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate în Serviciul Exterior al Ministerului Afacerilor Externe al României – la Moscova, Cernăuți și Sarajevo, inclusiv în funcții de conducere: gerant interimar, prim-colaborator al șefului Misiunii), jurnalist/publicist, Dorin Popescu deține gradul diplomatic de Ministru-Consilier. Este doctor în Filologie, din 2012.

Text preluat de pe www.casamariinegre.ro

Vineri, 3 iulie 2020, președintele Federației Ruse Vladimir Putin a semnat decretul “Cu privire la publicarea oficială a Constituției Federației Ruse cu introducerea modificărilor în textul acesteia”.

Potrivit acestuia, modificările constituționale adoptate prin referendum la 1 iulie 2020 vor intra în vigoare sâmbătă, 4 iulie 2020, iar structurile federale cu atribuții în domeniu vor asigura publicarea textului actual al Constituției (cu modificările adoptate prin referendum) pe portalul juridic oficial, www.pravo.gov.ru.

În conformitate cu acest Decret, astăzi a fost publicat textul actual al Constituției Federației Ruse, cu includerea celor 206 de modificări constituționale adoptate la referendumul de la 1 iulie.

Sunt propuse spre adoptare în cadrul referendumului 206 de modificări constituționale, în diferite domenii.

Citește și: ANALIZĂ Dorin Popescu: Conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia, faza amenințărilor cu atacuri asupra obiectivelor strategice

Principalele modificări constituționale:

• Anularea mandatelor prezidențiale anterioare din momentul intrării în vigoare a modificărilor constituționale pentru persoanele care au ocupat sau ocupă funcția de șef de stat, modificare care îi permite actualului președinte Vladimir Putin să candideze din nou pentru funcția de șef de stat la următoatele două mandate constituționale.
• Ocuparea funcției de președinte al Federației Ruse pentru un număr maxim de două mandate (nu neapărat consecutive).
• Obligația pentru președintele țării de a fi stat pe teritoriul Federației Ruse cel puțin 25 de ani și de a nu avea conturi sau active în bănci străine.
• Posibilitatea/dreptul președintelui de a dizolva Duma de Stat sau de a numi în mod direct premierul țării în cazul în care această cameră a Adunării Federale ruse nu poate aproba numirea premierului propus.
• Posibilitatea/dreptul președintelui de a participa la ședințele de gubern și totodată de a realiza o conducere comună cu guvernul.
• Posibilitatea/dreptul președintelui de a demite premierul țării cu menținerea componenței executivului.
• Posibilitatea/dreptul președintelui de a numi în funcție și de a elibera din funcție șefii organelor federale executive (inclusiv miniștrii din blocul structurilor de forță sau ministrul de externe).
• Posibilitatea/dreptul președintelui de a numi în funcție procurorul general și locțiitorul acestuia, precum și pe procurorii regionali.
• Foștii președinți primesc dreptul de a deveni senatori pe viață ai Consiliului Federației.
• Foștii președinți se bucură de imunitate.
• Duma de Stat va aproba candidatura premierului, va aproba vice-premierul și miniștrii din executiv (mai puțin miniștrii din blocul structurilor de forță și ministrul de externe – prerogativa numirii acestora revine președintelui).
• În Consiliul Federației (cealaltă cameră a Adunării Federale) vor intra până la 30 de senatori, numiți de către președinte. Până la 7 dintre aceștia pot fi deveni senatori pe viață.
• Consiliul Federației derulează consultări cu președintele pentru numirea procurorului general, a adjunctului acestuia și a procurorilor regionali, fără a avea deptt de aprobare a acestora.
• Numărul membrilor Curții Constituționale se reduce de la 19 la 11.
• Președintele poate propune Consiliului Federației încetarea exercitării atribuțiilor de către membrii Curții Constituționale, ai Curții Supreme, ai Curților de Casație și Apel.
• Organele de conducere locală și cele din sistemul de stat vor intra într-un sistem unic de putere publică și vor colabora în cadrul acestui sistem.
• Rusia devine succesorul legitim și juridic al URSS.
• Legislația națională va prevala asupra celei internaționale.
• Se introduce în Constituție o trimitere la Dumnezeu, respectiv fraza: „Federația Rusă, unită de o istorie de mii de ani, păstrând memoria strămoșilor care ne-au transmis idealurile și credința în Dumnezeu, precum și continuitatea în dezvoltarea statului Rus, recunoaște unitatea statului stabilită istoric”.
• Copiii devin prioritatea cea mai importantă a politicii de stat a Rusiei.
• În viziunea comună a Federației Ruse și subiecților ei federali, se va realiza “protejarea instituției familiei ca uniune între un bprbat și o femeie”.
• Limba rusă devine limba “poporului care constituie națiunea”.
• Se consolidează nepermiterea „diminuării semnificației faptelor poporului în apărarea Patriei”. Rusia asigură „protecția adevărului istoric”.
• Se introduce, de asemenea, o trimitere la “indivizibilitatea teritoriului rus” (cu posibile trimiteri la Crimeea, Cecenia etc.).

Textul respectiv a intrat în vigoare sâmbătă, 4 iulie a.c.

Potrivit autorităților ruse, adoptarea acestor modificări va genera, de asemenea, modificarea a 98 de legi.

Linkurile la care poate fi consultat textul noii Constituții a Federației Ruse:

– Pe portalul juridic oficial al Federației Ruse, la linkul https://publication.pravo.gov.ru/Document/View/0001202007040001

– Pe pagina electronică a publicației oficiale “Rassiakaia Gazeta” / „Российская газета”, la linkul https://rg.ru/2020/07/04/konstituciya-site-dok.html