Justiție„România, groapa de gunoi a Europei”. Cum au pierdut procurorii constănțeni lupta...

„România, groapa de gunoi a Europei”. Cum au pierdut procurorii constănțeni lupta cu deșeurile aduse din țările UE

La începutul anului 2020 începea o adevărată campanie de stopare a importurilor de deșeuri din alte țări. „Nu suntem groapa de gunoi a Europei”, transmiteau la acea vreme procurorii, vameșii, comisarii de mediu și polițiștii de frontieră. Au urmat o serie de descinderi în Portul Constanța, acolo unde containerele cu mărfuri declarate second hand sau deșeuri reciclabile erau deschise în fața mass-media pentru ca românii să vadă cum ajung la noi „gunoaiele” străinilor. Doar că, odată ajunse în instanță aceste cauze, judecătorii nu le-au confirmat.

Doar în 2020 și 2021, autoritățile au depistat zeci de transporturi ilegale de deșeuri din Marea Britanie, Slovenia, Portugalia, Germania, Italia etc. „Gunoaiele” (cauciucuri uzate, haine, obiecte de uz casnic distruse, materiale din plastic deteriorate, electronice stricate, piese auto stricate etc.) ajungeau la noi deoarece România este una dintre cele mai ieftine ţări unde acestea pot fi depozitate şi neutralizate. În unele cazuri, deșeurile au fost returnate în țara de origine, dar în multe cazuri gunoaiele au intrat pe teritoriul țării noastre.

Piese auto ajunse în România FOTO: Poliția de Frontieră

Citește și: Exportăm păduri și importăm gunoaie. România, paradisul deșeurilor

Procurorul Teodor Niţă, de la Parchetul Curții de Apel Constanța, explica de ce europenii își trimit gunoaiele în România: „Avem un preţ mic faţă de alte ţări europene. La noi, depozitarea este de 17-20 de euro/tona de deşeu şi în alte ţări este 500 de lire sau 500 de euro/tona. Aşa că vin la noi. O să lăsăm moştenire copiilor noştri un depozit imens de gunoi”. Anchetatorul arăta că în aceste cazuri, statul român este păgubit de două ori: în primul rând este poluat mediul şi, apoi, sunt încărcate gropile de gunoi cu deşeuri pentru care taxele sunt nesemnificative.

Anul 2020 – zeci de containere cu deșeuri ajungeau în Portul Constanța

Ce s-a întâmplat cu dosarele penale

Au trecut cinci ani de atunci și Dobrogea Live a vrut să vadă ce s-a întâmplat cu anchetele în cazurile importurilor ilegale de deșeuri descoperite, în principal, în Portul Constanța. Cercetările penale s-au efectuat de procurorii Parchetului de pe lână Judecătoria Constanța și, mai ales, de cei ai Parchetului Curții de Apel Constanța, Teodor Niță fiind chiar premiat în cadrul Adunării Generale a Rețelei Europene a Procurorilor pentru Mediu pentru excelenta contribuție în lupta împotriva criminalității împotriva mediului, în 2022 (foto jos).

Conform unui răspuns primit din partea Parchetului Curții de Apel Constanța, în perioada 2020-2022, pe rolul acestei unități au fost înregistrate 19 dosare având ca obiect și infracțiuni regimul deșeurilor. Dintre acestea doar patru s-au finalizat cu sesizarea instanței, adică doar 4 din 19 dosare au fost trimise în judecată.

Judecătorii îi contrazic pe procurori

Am luat urma dosarelor penale trimise către instanțele constănțene de către procurorii Parchetului Curții de Apel Constanța sau cei ai Parchetului Judecătoriei Constanța. Nici nu a fost foarte greu, ținând cont de numărul redus al cauzelor finalizate cu trimitere în judecată. Restul dosarelor instrumentate au fost fie clasate, fie procurorii au renunțat la urmărirea penală, renunțare confirmată și de instanțe.

Dintre toate dosarele ajunse în instanță, unul singur este acum pe rolul Judecătoriei Constanța în stadiul de judecată pe fond, restul s-au finalizat cu achitarea inculpaților sau restituirea rechizitoriului la parchet.

Citește și: VIDEO „Este dezastru ecologic”. Mii de metri pătrați de teren din Murfatlar, transformați în groapă de gunoi

În toate dosarele soluționate cu achitarea inculpaților exista aceeași tipicitate: Judecătoria Constanța îi condamnă la închisoare cu suspendare pe administratorii societăților comerciale vinovate de importul ilegal de deșeuri, iar Curtea de Apel Constanța îi achită. Între cele două instanțe există o viziune diferită asupra interpretării legislației europene.

Curtea de Apel Constanța, achitări în toate dosarele

În perioada 2020-2021, procurorii constănțeni au trimis în judecată, în cel puțin patru spețe, persoane și firme acuzate de săvârșirea infracțiunii de export sau import de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, în cazul în care această activitate intră în domeniul de aplicare al art. 2 pct. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operațiuni prev. de art. 66 alin. 2 lit. d din OUG nr. 92/2021.

Doar că, judecătorii Curții de Apel Constanța au constatat că prin termenul „import” se înțelege orice intrare de deșeuri în Comunitate, iar exportul este acțiunea prin care deșeurile părăsesc Comunitatea, cu excepția tranzitului prin Comunitate. Așadar, dacă deșeurile/gunoaiele Europei au ajuns în România nu înseamnă că au fost importate, în sensul prevederilor Regulamentului CE sau a OUG 92/2021.

Libera circulaţie a mărfurilor constituie unul dintre elementele fundamentale ale Comunităţii Europene. Scopul dispoziţiilor ce instituie aceste libertăţi este de a crea între statele membre o piaţă unică, liberă de orice restricţii interne asupra comerţului… În raport de textul de incriminare, cu privire la latura obiectivă a infracţiunii sus-menţionate, Curtea reţine că, pentru existenţa infracţiunii, este esenţială realizarea unei acţiuni de import sau export, astfel că transferul de deșeuri între două țări membre UE nu realizează elementul material al infracțiunii prev. de art. 66 alin. 2 lit. d din OUG nr. 92/2021”, spun judecătorii Curții de Apel.

O interpretare contrară, mai spun magistrații Curții, ar încălca principiul legalităţii incriminării, legea penală fiind de strictă interpretare, dar şi principiul clarităţii şi previzibilităţii normei, în raport de care destinatarii trebuie să îşi adapteze în mod corespunzător conduita.

În concluzie, toți inculpații, condamnați în prima instanță, au fost achitați, iar societățile comerciale, condamnate la plata unor sume de bani, au fost și ele achitate, de asemenea. România a rămas, de pe urma acestor acțiuni, cu mii de tone de gunoaie de care unele țări UE au vrut să scape.

Citește și:

Doneaza pentru sustinerea DobrogeaLive

Urmărește-ne pe:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.