- Tribunalul Constanța a decis marți, 23 septembrie, suspende efectele Autorizațiilor de construire emise de Primarul Constanței în beneficiul dezvoltatorului Cambela Prod SRL;
- Tribunalul a dispus suspendarea efectelor autorizațiilor de construire nr. 24/2025 și 97/2025 prin care Cambela putea construi două imobile P+7E în cartierul Palazu Mare;
- Decizia este executorie, iar pârâții pot face recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
- Cambela Prod SRL are sediul în satul Stejaru, județul Tulcea, fiind deținută de Bela Tănase care este asociat unic și administrator.
Tribunalul Constanța și-a motivat decizia de suspendare a efectelor celor două autorizații de construire. Astfel, instanța a reținut că reclamantul din dosar a prezentat unele elemente de natură să nască un dubiu asupra legalității și temeiniciei autorizațiilor de construire contestate.
Mai întâi, judecătorii au constatat că pentru cele două imobile au fost emise autorizații de construire distincte. Cu toate acestea, o serie de elemente comune determină prezenta instanță să analizeze imobilele a reprezenta un tot unitar, respectiv un singur imobil, fiind necesară analiza unei posibile eludări a unor dispoziții normative care ar fi privit caracteristicile unui singur imobil și, de asemenea, dubiile de nelegalitate existente cu privire la una dintre autorizații se vor răsfrânge, în mod implicit, și asupra celeilalte.
Elemente comune celor două autorizații de construire:
- unitatea proprietarului (pârâta Cambela Prod S.R.L.),
- unitatea temporală relativă (fiind o diferență scurtă, de 3 săptămâni, între emiterea celor două autorizații de construire a celor două imobile pretins distincte – 14.01.2025, respectiv 06.02.2025),
- unitatea temporală în care au fost emise ambele certificate de urbanism în vederea emiterii autorizațiilor de construire contestate (CU 1365/2023, respectiv CU 1366/2023),
- unitatea teritorială (desigur, relativă – cele două imobile pretins distincte sunt autorizate a fi construite pe două loturi învecinate – lot 1 și 2 – de pe strada Rozelor, mun. Constanța),
- existența fundației comune pentru ambele imobile,
- existența mai multor avize comune pentru ambele imobile (avizul de protecție civilă nr. 521/11.06.2024, avizul comisiei de circulație, avizul de securitate la incendiu nr. 187/11.06.2024, studiul de însorire, precum și un adăpost de apărare civilă și instalații pentru securitatea la incendiu având nr. înreg. 316/27.02.2024 deopotrivă comune, în baza aceleiași documentații pentru ambele loturi),
- existența unei parcări comune, toate aceste elemente conducând către o aparentă unitate fizică a celor două imobile, care ar alcătui un singur imobil.
Un alt element care determină dubii cu privire la legalitatea autorizațiilor emise, este acela că în cuprinsul Memoriului tehnic autorizat pentru lotul 2, este specificat un număr necesar pentru locuri de parcare a fi 150, în vreme ce în cuprinsul avizului comisiei de circulație se face vorbire despre un număr de 105 locuri de parcare, așadar cu 45 de locuri mai puține.
Erori sau falsuri în Studiul de însorire?
„Este creată o îndoială cu privire la legalitatea actelor contestate, prin raportare la conținutul studiului de însorire deopotrivă comun pentru ambele autorizații, în care este specificat că clădirea A (aparținând reclamantului) are peretele de sud-vest fără ferestre, în condițiile în care dintr-o simplă privire asupra planșei fotografice a imobilului reclamantului (astfel cum este evidențiat, spre exemplu, în planșa fotografică de la fila 8 sau fila 73, Vol.1), se poate observa evidențierea a nu mai puțin de 5 ferestre ale imobilului reclamantului, pe peretele de sud-vest.
În atare condiții, Tribunalul spune că este creat un dubiu cu și privire la temeinicia întregii analize din cuprinsul studiului de însorire, fiind necesară administrarea unui probatoriu complex și o analiză minuțioasă cu privire la conținutul acestuia, în condițiile în care inclusiv existența a 5 ferestre (element fizic vizibil în cuprinsul planșelor fotografice anterior referite) a fost, în mod aparent, ignorată, fiind făcută mențiunea peretele de sud- vest nu are nicio fereastră, cu privire la imobilul reclamantului.
În mod suplimentar, în acest context, se mai observă că reclamantul a furnizat un studiu de însorire propriu, în urma căruia rezultă că lumina naturală de care ar beneficia acesta s-ar reduce sub 1,5 ore pe zi în anumite camere, fiind menționat inclusiv aspectul că în studiul de însorire care a stat la baza întocmirii autorizațiilor de construire, s-a studiat însorirea prin raportare la ora 7:15 ca fiind răsăritului, deși aceasta ar fi, în realitate, 7:38.
Or, toate aceste elemente sunt de natură să întărească îndoiala asupra legalității autorizațiilor contestate (și a operațiunilor administrative ce au stat la baza acestora), fiind suficiente pentru îndeplinirea condiției cazului justificat privind suspendarea actelor administrative contestate, urmând însă ca în urma administrării unui probatoriu complex să fie analizată pe larg temeinicia documentațiilor contestate.
Neconcordanța datelor din documente
Instanța consideră că mai prezintă relevanță și faptul că în Acordul de mediu – decizia etapei de încadrare nr. 532/12.12.2024, pentru autorizația de construire nr. 97/2025, este evidențiat aspectul că suprafața construită proiectată la sol este de 1135,98 mp, în vreme ce în Studiul de însorire, respectiva suprafață este menționată a fi 1036,05 mp, rezultând o diferență de aproape 100 mp.
De asemenea, suprafața desfășurată existentă, este de 8660,60 mp, spre deosebire de 8152,96 mp, evidențiați în Studiul de însorire, rezultând o diferență de aproximativ 500 mp. Mai mult decât atât, în respectiva decizie a etapie de încadrare nr. 532/2024, este specificat că suprafața construită totală este de 10617,10 mp, spre deosebire de memoriul tehnic autorizat, în cuprinsul căruia este evidențiată o suprafață construită de 10678,62 mp, iar în anexa la cererea de autorizare suprafața este indicată a fi de 10170,90mp, fără a rezulta motivele unor diferențe semnificative de 500 mp.
Aceste elemente determină dubii cu privire la acuratețea, respectiv temeinicia calculelor efectuate în cuprinsul operațiunilor administrative care au condus la emiterea autorizațiilor de construire contestate și, astfel cum au arătat reclamantul și intervenientul principal, ar putea determina caracterul ilicit al operațiunilor administrative și actelor administrative contestate, prin raportare la elementele privind indicatorii urbanistici, retragerile și a respectării vieții private a reclamantului și intervenientului principal, fiind necesară administrarea unui probatoriu complex în vederea analizei documentației, însă fiind suficiente elemente pentru a se contura dubiile de nelegalitate expuse.
În consecință, Tribunalul a apreciat că este îndeplinită condiția existenței unui caz justificat, la o primă analiză rezultând că autorizația de construire nu ar fi fost întocmită având la bază avize întocmite în mod temeinic, fiind mai multe neconcordanțe importante privind suprafețele supuse analizei, dar și dubii privind legalitatea și temeinicia calculelor efectuate și a observațiilor la fața locului.
În ceea ce privește existența unei pagube iminente, Tribunalul a reținut că atât reclamantul, cât și intervenientul principal au susținut că prin modul de edificare al construcției li s-ar aduce un prejudiciu și din perspectiva unor aspecte ce țin de sănătatea publică și siguranța clădirilor, dar și privind aspectul vizual, respectiv gradul adecvat de însorire, iar instanța, în acord cu susținerile acestora, apreciază că, la nivel de aparență, există acest risc, față de considerentele anterior expuse.
Citește și: