25.4 C
Constanța
miercuri, august 10, 2022
AcasăJustițieJudecători: Doi procurori constănțeni, acțiuni „cu caracter penal” pentru a-l ajuta pe...

Judecători: Doi procurori constănțeni, acțiuni „cu caracter penal” pentru a-l ajuta pe Lucian Duță

Lucian Duţă, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 6 ani închisoare cu executare, fiind acuzat că a primit o mită de 6,3 milioane euro, în schimbul acordării unui contract din bani publici către două firme de software.

Magistrații Curții de Apel București, în motivarea sentinței, fac referire la doi procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța pe care-i acuză că au îndeplinit acte cu „vădit caracter penal, nu numai din punctul de vedere al îndeplinirii deliberat defectuoase a atribuțiilor sale de serviciu, dar şi prin prisma ajutorului dat lui Lucian Duță, pentru a îngreuna tragerea sa la răspundere penală”.

Duță, buletin de Mangalia

În timpul procesului penal, Lucian Duță a încercat nu doar recuzarea magistraților sau strămutarea cauzei, în scopul obținerii exonerării, ci a căutat „complici” care să-l ajute și în rândul procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Asta este concluzia judecătorilor Curții de Apel București.

Primul pas făcut de Duță a fost să-și schimbe, în 2021, domiciliul la Mangalia. Imediat ce s-a văzut cu noua Carte de Identitate (24 mai 2021), acesta a depus la Parchetul Tribunalului Constanța (26 mai 2021) un denunț față de Irina Socol (Siveco) și Radu Enache (HP), exact martorii din dosarul în care fostul șef al CNAS era acuzat de luare de mită.

Scopul acestei manevre este sesizat chiar de către instanță:

„Prin urmare, inculpatul şi-a ales, practic, locul în care să depună denunţul, iar, din modul în care aveau să acţioneze organele judiciare învestite în această manieră, rezultă că denunţul nu a avut ca scop tragerea la răspundere penală a autorilor unor infracţiuni şi obţinerea, în acest mod, de către autorul denunţului a cauzei speciale de reducere a limitelor de pedeapsă, ci s-a urmărit compromiterea, cu complicitatea organelor judiciare anume alese, a unei părţi importante din proba testimonială din acest dosar, în care inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea unei infracțiuni de corupție”, spun judecătorii.

Procurori în slujba infractorilor?

A doua zi după depunerea denunțului de către inculpatul Duță, Gigi Valentin Ștefan – procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța – a dispus preluarea cauzei de la Parchetul Tribunalului la Parchetul Curții de Apel Constanța. Așadar, dosarul a ajuns pe mâna procurorului Teodor Niță, care „după numai 12 zile lucrătoare de la introducerea denunțului, a dispus începerea urmăririi penale față de martorii” din dosarul în care era judecat Lucian Duță.

Judecătorii îl acuză pe procurorul Niță de „aberaţii de drept şi monstruozităţi juridice” construite pentru a-l exonera de acuzații pe inculpatul Lucian Duță. Aceste „aberații” au fost infirmate de procurorul-şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie după ce Parchetul ÎCCJ a dispus preluarea dosarului de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Infirmarea „aberațiilor” lui Niță s-a făcut pentru o serie de motive de nelegalitate, şi anume încălcarea competenței materiale de către organul de urmărire penală, în condițiile în care, deşi nu s-a precizat nici o sumă, din probe rezultă că obiectul material al infracţiunii de corupţie depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro, caz în care competenţa materială revine Direcţiei Naţionale Anticorupţie, încălcarea termenelor de prescripție generală a răspunderii penale pentru infracţiunea de trafic de influenţă, care s-a împlinit cel târziu la sfârşitul lunii iunie a anului 2020, cu peste 1 an înainte de emiterea ordonanţei, pentru infracţiunea de înşelăciune, care s-a împlinit cel târziu la sfârşitul lunii iunie a anului 2017, cu peste 4 ani înainte de emiterea ordonanţei, şi pentru infracţiunea de folosire a creditului societăţii comerciale în interes personal, care s-a împlinit cel târziu la sfârşitul anului 2019, cu peste 1 an înainte de emiterea ordonanţei, precum şi încălcarea dispoziţiilor art.118, Cod penal, referitoare la dreptul martorului de a nu se autoacuza (filele 197-202, volumul III, dosar de apel).

Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan, acțiuni cu caracter penal?

Curtea de Apel București constată că acțiunea procurorului de caz (Teodor Niță), susținut de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța Gigi Valentin Ștefan), „a dobândit un vădit caracter penal, nu numai din punctul de vedere al îndeplinirii deliberat defectuoase a atribuțiilor sale de serviciu, dar şi prin prisma ajutorului dat inculpatului din acest dosar, pentru a îngreuna tragerea sa la răspundere penală.”

„Intenția directă a procurorului de caz în a-și păstra o competență materială pe care era conștient că nu o deține și, totodată, de a trece peste impedimentul procedural de la art.16, alin.1, litera f, Cod de procedură penală, privind prescripția generală a răspunderii penale, rezultă din ascunderea, la prezentarea situației de fapt, a obiectului material al infracțiunii de trafic de influență, care determina competența materială, precum și a datei de comitere a fiecăreia dintre faptele penale, de la care începe să curgă termenul de prescripție generală a răspunderii penale, astfel că expunerea sa, ca fiind situația de fapt, este deliberat precară și evazivă.

Toate acestea au mai fost comise cu intenția de a-i hărțui pe martorii Irina Socol și Radu Enache din acest dosar, ale căror declarații constituie fundamentul materialului probator”, spun judecătorii în motivarea condamnării definitive a lui Lucian Duță.

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai populare

Recent Comments