Proiectul „Harta interactivă a cetăţilor din Dobrogea” are ca scop, spun realizatorii, îmbunătăţirea şi extinderea accesului publicului român şi străin la importante obiective de patrimoniu istoric din Dobrogea şi promovarea cunoaşterii acestora prin intermediul noilor tehnologii. Doar că specialiștii sunt de altă părere.
În cadrul proiectului amintit a fost realizat un website bilingv (român – englez) accesibil inclusiv de pe telefonul mobil, care expune 12 dintre cele mai importante situri arheologice din judeţele Constanţa şi Tulcea într-o hartă interactivă. Cele 12 puncte de reper sunt: Tomis, Callatis, Histria, Adamclisi, Capidava, Carsium, Ibida, Argamum, Noviodunum, Halmiris, Ulmetum şi Enisala.
Proiectul este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (A.F.C.N.), aria tematică „Patrimoniu cultural material”. Valoarea totală este de 77.800 lei, din care 70.000 lei reprezintă finanţare din partea AFCN, iar 7.800 lei, contribuţia proprie a beneficiarului.
Proiectul este organizat în parteneriat cu Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale de Tineret Constanţa şi se desfăşoară sub egida Constanţa – Capitala Tineretului din România 2021 – 2022.
„Subproduse subculturale”
Ioan Opris, profesor la Facultatea de Istorie din cadrul Universității București și membru în Comisia națională de Arheologie, critică faptul că AFCN finanțează astfel de proiecte.
„O rușinoasă problemă a AFCN, care finanțează subproduse subculturale. Păcat! Și Capidava are parte de un 3D neconform. Toate celelalte 11 situri pătimesc din același motiv. Nu recunosc mai nimic din Tomisul antic.
Suficient să privești ce a ieșit din Edificiul cu Mozaic pentru a te lămuri despre calitatea demersului. Era nevoie de hărți interactive și 3Duri? Da, răspicat, da! Dar era nevoie și de profesioniști. Am protestat oficial pe lângă Direcția Județeană de Cultură Constanța în legătură cu proiectul”, spune Ioan Opriș.