Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat propunerile sale pentru ocuparea funcțiilor de procuror general și de adjunct al procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef și 2 funcții de procuror-șef adjunct ai Direcției Naționale Anticorupție și procuror-șef și 2 funcții de procuror-șef adjunct ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. printre nominalizări se află și un constănțean, procurorul Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI, actualmente procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Propunerile vor fi transmise Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii astăzi, 02.03.2026, pentru obţinerea avizului în conformitate cu art. 147 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI a fost propus pentru postul de procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, alături de procurorul Alex-Florin FLORENŢA.
Ministrul Justiţiei explică de ce l-a ales pe Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI pentru propunerea de agjunct DIICOT:
– este un procuror cu o vastă pregătire profesională și o experientă foarte mare, atât în funcții de execuție, cât şi în funcții de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect prioritățile de acțiune, punctele slabe ale direcției specializate, oportunitățile, precum şi soluțiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
– domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât și prin discursul susținut în fața Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea riguroasă a activității pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025-2029 și a planului de acțiune aferent acesteia și cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– a evidențiat în proiectul de management importanța realizării la nivelul structurii centrale și a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităților pe care le manifestă fenomenul infracțional în fiecare zonă geografică a țării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcției de îndeplinire al rolului constituțional prin creșterea eficienței în combaterea criminalității organizate și a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane și materiale disponibile, conform specificului infracțional al fiecărei zone geografice în parte;
– a pus accentul pe creșterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
– a susținut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcției și procurorii din parchetele tradiționale, pe acele linii de activitate unde există o competență partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, și altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informațiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competență de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competență, cu consecințe asupra validității probatoriului, pierderii unor momente operative, precum și adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate.
Stelian Ion: „un total dispreț”
Fostul ministru al Justiției Stelian Ion (USR) spune că propunerile făcute de Radu Marinescu pentru funcțiile de conducere de la Parchetul General, DNA și DIICOT arată un singur lucru: un total dispreț față de acea parte a societății românești care își dorește o justiție mai curată.
„Menținerea la conducerea parchetelor a unor persoane care au făcut parte din conducerea acestor instituții încă din 2023 (Marius Voineag, Alex Florența), chiar și prin candidaturi încrucișate, de tip „rocadă”, nu înseamnă altceva decât perpetuarea stării de fapt existente. Numirea la conducerea DNA a unui procuror din actuala echipă de conducere, care a comis o gafă monumentală în speța Bârsan, riscă să mențină instituția pe linia de declin evident pe care a intrat din 2023.
Selectarea unor persoane asupra cărora planează controverse majore, precum doamna Cristina Chiriac — despre care s-a afirmat că ar fi ascuns, la un moment dat, probe într-o speță de viol asupra unor minori — sau domnul Gill Iacobici, de la Constanța, cu apropieri evidente de PSD și cu rude apropiate condamnate penal pentru fraude cu fonduri europene, mi se pare absolut scandalos.
Deja această situație începe să semene cu o mascaradă. Numirea unor asemenea persoane în funcții atât de importante ar reprezenta o eroare imensă și o oportunitate ratată, care nu se va mai întoarce prea curând.”