JustițieAu apărat Justiția, dar au ajuns victimele ei. Libertatea de exprimare, înțeleasă...

Au apărat Justiția, dar au ajuns victimele ei. Libertatea de exprimare, înțeleasă diferit de judecători

Au protestat față de intenția PSD de a modifica Legile Justiției, dar au simțit pe propria piele cum este să fii victimă a Justiției, aceasta este concluzia la care au ajuns șase constănțeni care anul trecut au întâmpinat-o cu huiduieli pe Viorica Dăncilă.

Un grup de constănțeni au protestat (august 2019) în fața Centrului „Jean Constantin”, în timpul unei întâlniri a PSD la care participa și Viorica Dăncilă (premier la acea vreme): Șapte dintre ei au fost amendați de Jandarmerie. Oamenii au contestat amenda la Judecătoria Constanța.

Deși toți au contestat același lucru, doar o singură persoană a câștigat pe fond, restul au pierdut procesul. Tribunalul Constanța va judeca în toamnă contestațiile formulate de cei 6, dar și de Jandarmerie în cazul procesului pierdut.

Din motivările sentințelor se observă viziunea diferită pe care o au judecătorii cu privire la aceleași fapte consemnate în procesele-verbale prin care protestatarii au fost sancționați cu câte 700 de lei.

Pe 30 august 2019, Viorica Dăncilă, premier și președinte al PSD, a venit la Constanța pentru a participa la o întâlnire cu social-democrații de aici. Informația a circulat în mediul on line, iar câteva persoane, membre ale grupului „Rezistența Constanța”, s-au dus să protesteze în fața Centrului de Tineret „Jean Constantin”, locul întâlnirii celor de la PSD.

Cei șapte au fost sancționați pentru că au scandat și au afișat expresii jignitoare, respectiv „pramatie, analfabetă, hoții” la adresa unor demnitari și participanților, deși li s-a pus în vedere că participă la o adunare nedeclarată, solicitându-li-se să părăsească grupul, asta spun cei de la Jandarmerie.

Faptele constatate de oamenii legii au fost încadrate legal în prevederile 26 alin. (1) lit. d) din Legea 60/1991, care se referă la participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfășurare a acestora și, respectiv, art. 2 pct. 1 din Legea 61/19 91, referitoare la săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice .

Astfel, protestatarii au fost sancționați cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei pentru prima dintre contravenții și cu amendă contravențională în cuantum de 200 lei pentru cea de a doua.

Posibilitatea de a critica aleșii, esența statului de drept

Cerasela Badea este singura dintre cei șapte amendați care a câștigat procesul de contestare a amenzii pe fond. În cazul ei, judecătorul a decis, cu privire la prima contravenție că Jandarmeria nu le-a cerut protestatarilor să plece din acel loc. Decizia a venit după vizionarea înregistrărilor făcute atât de jandarmi, cât și de oamenii prezenți la proteste.

„Deși înregistrările acoperă mare parte a evenimentului, în niciuna dintre aceste nu este surprinsă vreo conversație între protestatari și jandarmi în care aceștia din urmă să solicite părăsirea locului. Se poate observa cum manifestanților li se atrage atenția la un moment dat că au ajuns la limita unei proprietăți private și că ar trebui să se retragă înapoi pe domeniul public, aceștia conformându-se, și, de asemenea, cum la finalul manifestației, după plecarea persoanelor față de care se protesta, un reprezentant al intimatei le-a solicitat protestatarilor să se legitimeze, spunând chiar […] haideți, v-am lăsat, ați scandat […] . Prin urmare, în cauză există un dubiu rezonabil cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale contravenției”.

De asemenea, instanța reține că afirmațiile „jignitoare” au fost făcute în contextul unui protest împotriva persoanelor care guvernau țara la acel moment și a modului în care o făceau. „Deși cuvintele adresate priveau caracteristici atribuite persoanelor prezente, contextul politico-social de la acel moment și ocazia cu care au fost rostite conduc la concluzia că ele reprezentau manifestarea unor nemulțumiri referitoare la activitatea profesională a persoanelor respective și la modul în care își exercitau atribuțiile de putere publică.”

Instanța a reținut și faptul că acțiunea de protest a survenit pe fondul unor dezbateri publice și a unor nemulțumiri manifestate în rândul populației cu privire la politica partidului de guvernământ, nemulțumiri care porneau tocmai de la asocierea în ochii opiniei publice a membrilor partidului de guvernământ și ai guvernului cu acele caracteristici atribuite și prin expresiile pentru care a fost sancționată persoana în cauză.

„Instanța reține că posibilitatea cetățenilor de a-și critica reprezentanții și de a-și manifesta public nemulțumirea față de modul în care aceștia înțeleg să se folosească de această calitate este de esența statului de drept și a unei societăți democratice. Dreptul la liberă exprimare al cetățeanului în aceste circumstanțe se bucură de o protecție sporită, mai mare decât dreptul la reputație și demnitate al persoanelor ce ocupă funcții de interes public, atunci când dreptul la liberă exprimare privește tocmai modul în care sunt exercitate aceste funcții. Prin urmare, instanța reține că sancționarea petentei pentru adresare de cuvinte jignitoare în cadrul unei acțiuni de protest față de persoane ocupante ale unor înalte funcții publice, cuvinte ce priveau capacitățile acestora de a-și exercita în mod corespunzător atribuțiile în interesul cetățenilor, este de natură a-i încălca dreptul la liberă exprimare în însăși esența sa.

Pentru aceste motive, instanța reține că petenta și-a exercitat dreptul la liberă exprimare în limitele garantate și protejate de legea internă și de Convenția Europeană a drepturilor omului, motiv pentru care va anula procesul-verbal și cu privire la această a doua contravenție”, se arată în motivarea judecătorului.

Libertate de exprimare cu limite impuse de lege

De cealaltă parte este Mihaela Călin, și ea participantă la protest. Cererea ei de anulare a amenzilor date de Jandarmerie a fost respinsă de un alt judecător al judecătoriei Constanța. Aceeași decizie au primit-o și ceilalți 5 protestatari. Mihaela consideră acum că este o victimă a Justiției, că judecata pe fond nu a fost nicdecum dreaptă, iar magistratul nici măcar nu a privit imaginile video de la protestul din 30 august 2019. „Am început să ies în stradă odată cu Ordonanța 13. Atunci a fost momentul când am decis că trebuie să apăr Justiția și libertatea noastră. Acum sunt victima ei”, spune Mihaela Călin.

„Libertatea de exprimare invocată de petent presupune libera exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, dar cu respectarea limitelor impuse de lege, fără a aduce atingerea onoarei, demnității persoanelor sau liniștii publice. Nu se poate aprecia că petentul și ceilalți participanți la adunare exprimau opinii sau credințe, ci adresau cuvinte jignitoare și vulgare, care nu reprezintă judecăți de valoare.

Instanța apreciază că și această faptă este dovedită în cauză, petentul proferând expresii jignitoare, care au tulburat liniștea publică, aceste fiind săvârșite în public, în apropierea blocurilor de locuințe.

În raport de probele administrate în cauză, instanța reține că petentul se face vinovat de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina sa și nu există motive care să ducă la anularea procesului verbal de contravenție”, se arată în motivarea judecătorului care a respins plângerea protestatarei.

FOTO: Grupul protestatarilor amendați de Jandarmerie sursa: Rezistența Constanța

Doneaza pentru sustinerea DobrogeaLive

Urmărește-ne pe: