Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru Procurori în materie disciplinară – a decis miercuri, 11 iunie, excluderea din magistratură a procurorului Mocioi Alin Mihăiță. Acesta activa în cadrul parchetului de pe lângă judecătoria Constanța. Decizia CSM nu este definitivă.
„Admite acțiunea disciplinară exercitată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului Mocioi Alin Mihăiță, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), i), n) și t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor., republicată, cu modificările și completările ulterioare. În baza art. 100 alin. (1) lit. e) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aplică pârâtului Mocioi Alin Mihăiță, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, sancţiunea disciplinară constând în „excluderea din magistratură” pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), i), n) și t) teza I din același act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 iunie 2025”, se arată în decizia CSM.
Concret , articolul 99 din Legea 303/2004, Invocat de inspecția Judiciară, spune că sunt abateri disciplinare:
a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu;
i) nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de cereri repetate și nejustificate de abținere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea judecății;
n) folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii;
t) exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.