Rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța este plin de neclarități, arată judecătorii de cameră preliminară ai Judecătoriei Tulcea.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța au trimis-o în judecată pentru abuz în serviciu pe Viorica-Fănica Bîscă, fost guvernator al Deltei Dunării, în momentul de față director executiv în cadrul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). În același dosar mai sunt trimise în judecată, tot pentru abuz în serviciu, Gabriela Bucur (consilier superior și șef serviciu Reglementare Autorizare ARBDD) și Cornelia Benea (director adjunct Direcția Management Economic și șefă a Serviciului de Reglementare Autorizare – acum pensionată).
Cele trei inculpate sunt acuzate că în anii 2009, 2012 și 2015 au creat cu intenție un cadru de reglementare ilegal, care contrazice Legea 82/1993 de constituire a Rezervației, întocmind și aprobând liste cu produse toxice (insecticide) care să poată fi folosite în agricultura din deltă pentru a spori culturile. De asta au profitat, spun anchetatorii, SC Delta-Rom Agriculture SRL și SC Anglo Rom Agriculture SRL, firme care aveau concesionate 13.000 de hectare de teren agricol în interiorul ARBDD și care acum fac obiectul unor cercetări penale.
Ce spun judecătorii
Miercuri, 28 iunie, magistrații Judecătoriei Tulcea au decis în cameră preliminară să admită în parte cererile formulate inculpatele Bîscă Viorica Fănica, Bucur Gabriela și Benea Cornelia, prin apărători aleși.
Astfel, a fost admisă excepţia neregularităţii actului de sesizare a instanţei, respectiv a rechizitoriului nr.594/P/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
Instanța constată neregularitatea rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, cu privire la nerespectarea dispozițiilor prev. de art. 328 alin.1 Cod procedură penală, vizând insuficienta descriere a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatelor Bucur Gabriela, Bîscă Viorica Fănica și Benea Cornelia, respectiv infracţiunea de abuz în serviciu, urmând a fi indicate următoarele aspecte:
- descrierea laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv: – actul/actele pretins îndeplinite sau neîndeplinite (cu indicarea datei actului material reţinut), cu încălcarea legii, de inculpatele Bucur Gabriela, Bîscă Viorica-Fănica și Benea Cornelia, cu indicarea pentru fiecare inculpată în parte a atribuţiilor de serviciu aferente funcţiilor ocupate, clar și precis definite, prevăzute de lege și care au fost încălcate prin conduita adoptată, cu ocazia fiecărui act material reţinut în sarcina fiecărei inculpate, precum și a legăturii de cauzalitate dintre acţiuneile/inacţiunile imputate și urmarea pretins produsă;
- descrierea actului material omisiv reţinut în sarcina inculpatei Bîscă Viorica Fănica, din perspectiva momentului – limită până la care ar fi trebuit să îndeplinească (luarea măsurilor pentru emiterea actelor), și în ce constau aceste măsuri (ce acte trebuia să întocmească) și în baza cărei atribuţii de serviciu (în raport cu funcţia deţinută la momentul comiterii actului material).
- descrierea și indicarea în mod concret a urmării imediate, respectiv a pagubei sau a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale persoanelor vătămate (cărora li s-a acordat această calitate), și a momentului producerii acesteia, în cazul fiecărei inculpate, prin raportare la cerinţele textului incriminator.
De asemenea, instanța a respins ca neîntemeiate celelalte cereri formulate de către inculpate prin apărători aleși, vizând nulitatea actelor de urmărire penală pentru încălcarea dreptului la apărare prin nerespectarea dispoziţiilor art. 92 alin. 2 Cod de procedură penală, invocată de inculpata Bîscă Viorica Fănica, identificarea persoanelor vătămate ulterior momentului punerii în mișcare a acţiunii penale, invocată de inculpatele Bîscă Viorica Fănica și Bucur Gabriela și ca efect al împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale în temeiul deciziilor Curţii Constituţionale nr 297/2018 și nr 358/2022, invocată de inculpata Benea Cornelia.
În consecință, instanța a dispus comunicarea acestei încheieri Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în vederea remedierii neregularității constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară în termen de 5 zile de la comunicare dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei la Parchet.
Decizia poate fi contestată odată cu fondul camerei preliminare.