Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au dat sentința definitivă prin care Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) pierde administrarea unor lacuri din Dobrogea. Sentința răstoarnă radical situația lacului Siutghiol.
Sentința în dosarul 6123/2/2014 a fost dată de magistrații ÎCCJ care au respins recursul ABADL și Guvernului României la sentința dată pe fond de Curtea de Apel București. Procesul a fost intentat de firma Matfish SRL împotriva ABADL care pierde administrarea lacurilor Iezerul Viile, , Bugeac, Dunăreni, Oltina, Vederoasa, Domneasca, Iortmac, Hagieni, Mangalia, Ceamurlia, Conacu Negrești, Tașaul, Tăbăcărie, Tatlageac, Limanu, Baciu, Corbu, Vederoasa și Agigea. Toate acestea trec în administrarea ANPA – Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură.
Efectele acestei decizii definitive sunt explicate chiar de Bogdan Bola, directorul general ABADL, printr-o serie de întrebări retorice:
➡️Cum este posibil ca o firmă privată, cu un singur angajat în 2017 și 0 angajați în 2018, să dea în judecată Statul Român pentru a-l obliga să își schimbe administratorul propriilor sale bunuri…și să și câștige?
➡️Care este motivul pentru care o firmă privată, care nu era autorizată în vreun fel să desfășoare activități piscicole/acvacultură și nici nu avea puncte de lucru pentru amenajări piscicole în jud. Constanța, să solicite instanțelor ca lacurile din raza #ABADL să treacă în administrarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA)?
➡️Cum a fost posibil ca lacul Siutghiol, care se află în administrarea celor 3 UAT-uri limitrofe – Năvodari, Constanța și Ovidiu (#ABADL nu administrează în niciun fel acest lac) – să fie prins în hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție și trecut în administrarea ANPA, fără ca administratorii lacului să fie măcar parte în acest dosar?
➡️Cum a fost posibil ca instanța de judecată să susțină că această firmă privată – S.C. MATFISH SRL – are un interes legitim și personal pentru a introduce această acțiune, atâta timp cât ea nu figurează că ar avea un punct de lucru pentru amenajarea piscicolă aferentă lacului Tașaul, așa cum a reținut instanța?
➡️Cum a fost posibil ca această societate cu un singur angajat, fără a avea vreo amenajare piscicolă pe oricare din lacurile din Dobrogea (asta o spune chiar ANPA, prin adresă oficială!), să ajungă să susțină cu succes contrariul în instanță, judecătorii respingând excepția lipsei calitații procesuale active și de interes, invocate de Guvernul României?
➡️Cum a fost posibil ca o societate privată să se alieze în instanță cu două instituții ale statului – Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură și Agenția Domeniilor Statului, care au solicitat admiterea acțiunii formulate de S.C. MATFISH SRL, împotriva Guvernului României și a Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral și să aibă drept de câștig pe o speță care nu o privea în niciun fel?
➡️Cum a fost posibil ca instanța să rețină faptul că ANPA avea un drept mai vechi asupra celor 20 de lacuri, când în Anexa 3 la HG 1705/2006, care atestă lista bunurilor publice aflate în administrarea ADS -patrimoniu preluat ulterior de ANPA, lacurile naturale nu sunt evidențiate în mod distinct, ANPA având în administrare doar „terenuri agricole”?
➡️Cum a fost posibil ca până acum, ABADL să câștige toate revendicările în contradictoriu cu ANPA, privind lacurile naturale din Dobrogea – lacul Corbu, Domneasca, Tatlageac și Iortmac – dacă aceștia ar fi avut în administrare și altceva înafară de „terenuri agricole”?
➡️Cum a fost posibil, având în vedere toate aceste argumente și munți de documente depuse la instanțele de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție să dea hotărârea nr. 2483/12.06.2020 și să respingă ca nefondate recursurile formulate de Guvernul României și ANAR-ABADL?
„Cum va putea să administreze o instituție a statului, cu de 26 de angajați (adică, de 20 de ori mai puțini decât ABADL…și nu mai vorbesc de utilaje) să administreze eficient aceste lacuri din Dobrogea? Poate vor apela la ajutorul privaților, cine știe, prin diverse contracte de închiriere/concesiune, să administreze aceste luciuri de apă, să le igienizeze (ca în cazul Tăbăcăriei) și să le pună în exploatare”, se întreabă Bogdan Bola.
Vom reveni
FOTO: Lacul Siutghiol – primăria Ovidiu