„Acest mandat a fost unul intens și plin de reușite, însă mai sunt multe proiecte care încă sunt blocate și care necesită atenție și determinare pentru a fi finalizate. Îmi doresc foarte mult să pot duce aceste inițiative la bun sfârșit și să răspund în continuare așteptărilor cetățenilor”, spune Cristina Rizea, deputat PSD.
Ea arată că primește multe dei și propuneri pentru noi proiecte legislative din partea oamenilor, iar asta o motivează să își continue munca. „Sper ca, la finalul acestui mandat, oamenii să fie mulțumiți de activitatea mea și să vadă în mine un reprezentant dedicat intereselor lor.”
Potrivit unui comunicat al parlamentarei, aceasta a avut 223 de proiecte legislative la care este autor sau coautor, și 44 de legi în vigoare.
Printre proiectele sale de referință se numără:
- Ziua Părinților de Înger – Un proiect de suflet, inspirat de experiența personală a deputatei, care instituie Ziua națională de comemorare a copiilor decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la vârsta de 18 ani, pe 15 octombrie. Proiectul include și zece ședințe gratuite de consiliere psihologică pentru părinți.
- Tren Metropolitan pentru județul Constanța – Un proiect major de infrastructură care îmbunătățește mobilitatea între Constanța și localitățile învecinate, incluzând trei linii principale: Linia de Nord (Constanța – Năvodari/Corbu), Linia de Sud (Constanța – Mangalia/2 Mai) și Linia de Vest (Constanța – Medgidia/Cernavodă).
- Programul Național FIV – Inițiativă care sprijină cuplurile și femeile singure în lupta cu infertilitatea, oferind un ajutor financiar de 15.000 de lei pentru procedurile de fertilizare in vitro.
- Servicii stomatologice gratuite pentru copiii cu autism – O lege care asigură servicii stomatologice gratuite, alături de alte servicii medicale și educaționale specializate pentru copiii cu tulburări din spectrul autist.
- Interzicerea vânzării băuturilor energizante minorilor – O măsură de protecție a tinerilor care interzice complet vânzarea băuturilor energizante către minori, inclusiv în incinta instituțiilor de învățământ și unităților de sănătate.
Cristina Rizea continuă să demonstreze un angajament puternic față de comunitate, printr-o activitate legislativă dedicată îmbunătățirii calității vieții cetățenilor și protejării categoriilor vulnerabile. Cu un astfel de palmares, ea se distinge ca un lider incontestabil al județului Constanța în Parlamentul României.
Cristina Rizea a vorbit și despre o victorie semnificativă obținută în instanță: desecretizarea Studiului Apelor Române privind Delimitarea Falezelor de pe Coasta Mării Negre.
„Această realizare marchează un pas important spre transparență și acces public la informații esențiale despre mediul nostru natural. Decizia instanței nu doar că promovează responsabilitatea instituțiilor publice, dar și subliniază importanța protejării și conservării patrimoniului nostru”, spune Cristina Rizea.
În toamna anului 2021, Dobrogea Live a aflat de existența unui studiu realizat în 2014 de către Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, cu scopul de a delimita falezele ca bun al statului. Legea arată fără echivoc în patru acte normative (leg. nr. 107/1996, leg. nr. 213/1998, leg. nr. 18/1991 și OUG nr. 202/2002) că “plajele și falezele mării aparțin domeniului public al statului”.
Întrucât menționări ale studiului nu apăreau în niciun înscris pe Internet și nici nu au fost pomenite în spațiul public, am solicitat ABADL să ne transmită o copie a lucrării, însă instituția a refuzat cu obstinație să o furnizeze, invocând limitări ale dreptului de autor, argument neverosimil, fiind vorba de o lucrare tehnică plătită din bani publici, iar contractul nu stipulează o clauză în acest sens.
După ce “Dobrogea Live” a publicat un articol care arăta că Apele Române refuză să facă public lucrarea (detalii aici), deputata Cristina Rizea a cerut în instanță documentul. În cele din urmă, după ce ABADL a formulat recurs, deputata a obținut prin hotărâre definitivă studiul ținut sub cheie de Apele Române timp de 8 ani (detalii aici).
Motivul secretizării este evident – în ultimii 20 de ani, sute de terenuri de pe faleză, taluz sau plajă au fost intabulate și vândute ilegal de către autoritățile locale, iar studiul expune beneficiarii tunurilor imobiliare de pe coasta Mării Negre.
Aceștia provin preponderent din sfera politică, iar înstrăinarea terenurilor nu ar fi fost posibilă fără pasivitatea tacită a Apelor Române.