Deputatul Bogdan Bola (Forța Dreptei) spune că „dezvoltatorii imobiliari care încalcă legea pot dormi mai liniștiți. PNL și PSD veghează pentru ei. USL 2.0 ne duce din ce în ce mai aproape către „democrația” de tip Rusia și Belarus prin promovarea a două inițiative legislative periculoase într-un stat de drept, băgându-se pumnul galben și roșu în gura organizațiilor neguvernamentale”.
Conform bogdabola.ro, este vorba despre inițiativa legislativă trecută recent de Senat prin care timpul în care un ONG poate contesta actele de reglementare a unui proiect imobiliar s-a scurtat considerabil: 30 de zile de la publicarea Autorizației de Construire într-un ziar. De ce? Pentru ca proiecte similare Greenfield 2 din Capitală, minei cu cianuri de la Certej, barajului care seca râul Bâsca și multe altele să poată fi puse în practică nederanjate chiar dacă ele încalcă legea.
„A devenit clar că procesele derulate de asociații pun în pericol interesele rechinilor imobiliari, ale titularilor de proiecte miniere, ale constructorilor de hidrocentrale ceaușiste sau ale tuturor celor ce se bazează pe corupția funcționarilor publici, pentru a înregistra profit. Textul legii e ca o listă pentru Moș Crăciun a celor mai periculoși afaceriști. Legea a fost inițiată de Daniel Fenechiu și a fost deja votată de ambele camere ale Parlamentului”, spune chiar Tudor Brădățan, directorul executiv Declic.
Și asta nu e tot, spune Bogdan Bola. Senatorii „liberali” au inițiat și un alt proiect prin care dau lovitura decisivă ONG-urilor care ar vrea să stopeze construcțiile ilegale. PNL propune ca ONG-urile care reclamă în instanță și cer stoparea unor construcții să plătească o cauțiune ce ajunge la 50.000 de lei. Mai mult, în cazul în care judecătorii nu dau dreptate ONG-ului, conducerea asociației ar putea răspunde personal.
Consider aceste două inițiative drept un atac direct la democrație, o încercare de intimidare a ONG-urilor care stau cu ochii pe rechinii imobiliari care, nu de puține roi, se dovedesc a fi cei mai buni contributori la bugetele de campanie ale politicienilor care semnează acum astfel de proiecte. Iar să argumentezi, de-a dreptul nesimțit, că din cauza ONG-urilor nu avem autostrăzi astăzi în România, mi se pare de-a dreptul halucinant…
Concluzia îi aparține tot lui Tudor Brădățan (Declic): „Dacă permitem aleșilor țării să opereze într-un cadru atât de desprins de realitate, să nu ne mirăm dacă, peste câțiva ani, ajungem să avem mai multe în comun cu Rusia și Belarus decât cu alte țări membre NATO sau UE.”