Marea NeagrăUSR Mangalia a strâns numărul de semnături necesar procedurii de salvare a...

USR Mangalia a strâns numărul de semnături necesar procedurii de salvare a Pădurii Comorova

USR Mangalia a strâns numărul de semnături necesar declanșării procedurii de punere în dezbaterea Consiliului Local a unui proiect care vizează trecerea Pădurii Comorova din domeniul privat în domeniul public al Municipiul Mangalia și declararea acesteia ca fiind de uz și interes public local.

Campania de strângere de semnături a debutat în urmă cu trei luni.

Prin acest demers se urmărește salvarea a ce a mai rămas din ultima pădure de pe litoralul Mării Negre, a declarat pentru “Dobrogea Live” președintele USR Mangalia Semiran Abdurefi.

Pentru a putea deveni Hotărâre de Consiliu Local, inițiativa are nevoie de un număr de semnături echivalent cu 5% din registrul electoral al Mangaliei.

“Locuitorii orașului Mangalia doresc să se bucure de Pădurea Comorova, nu să cadă sub drujbele intereselor imobiliare. Am reușit să strângem 1.700 de semnături, suficiente pentru declanșarea procedurii prin care vrem să obligăm autoritățile locale să ne dea pădurea înapoi. Cu toate acestea, dorim să predăm 2.000 de semnături, pentru a ne asigura o anvelopă suplimentară să combatem o eventuală contestare a autenticității demersului”, a explicat inițiatoarea proiectului, care de luna trecută este membru în Comisia de Mediu din cadrul Consiliului Județean.

Pădurea Comorova este ultima suprafață forestieră rămasă pe litoralul românesc. Cu toate acestea, suprafețe importante din pădure dispar sub proiecte imobiliare gigant, după ce Primăria Mangalia a vândut sistematic cea mai mare parte din ea.

Comorova este singura pădure de pe litoralul românesc al Mării Negre şi cea mai importantă suprafață forestieră din punct de vedere ştiinţific, cu rol deosebit de protecţie climatică, igienicosanitară, recreativă şi de cercetare-experimentare silvică în condiţii extreme de stepă dobrogeană. Pădurea Comorova a fost creată prin eforturile de 20 de ani (1890-1910) ale silvicultorilor, sub patronajul regelui Carol I din fonduri bugetare ale Statului.

În perioada 1890-1971, pădurea cu o suprafață de 855 ha a fost administrată succesiv de Academia Română (1890-1930), Casa Autonomă a Pădurilor Statului (1930-1933), Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice- ICAS (1933-1948), Regionala de Exploatări Forestiere Bucureşti (1948-1963), din nou ICAS (1963- 1971).

În perioada 1967-1968, din totalul suprafeței de pădure aproximativ o treime a fost scoasă din Fondul Forestier pentru construcția stațiunilor Neptun, Olimp și Jupiter. În 2000, ce mai rămăsese din suprafața de pădure a fost trecută din proprietate publică în proprietate privată a Municipiului Mangalia, ca ulterior, în 2003, să se stabilească „folosirea definitivă sau temporară a terenurilor forestiere în suprafață de 431,70 ha în alte scopuri decât silvice (…) pentru extinderea intravilanului municipiului Mangalia”.

Ambele decizii au fost luate prin hotărâri ale Consiliului Local Mangalia, ceea ce a echivalat în realitate cu începutul dezastrului pentru pădurea Comorova, bucăți semnificative din pădure fiind vândute la prețuri de nimic și defrișate de noii proprietari pentru proiecte imobiliare.

Sursa foto: Vlad Gheorghe

Urmărește-ne pe:

Doneaza