25.4 C
Constanța
miercuri, august 10, 2022
AcasăCulturăSfântul Andrei. Cele mai populare tradiții și superstiții legate de această zi

Sfântul Andrei. Cele mai populare tradiții și superstiții legate de această zi

Pe 30 noiembrie, creștinii îl cinstesc pe Sfântul Apostol Andrei, primul apostol chemat de Iisus Hristos să-L urmeze. Totodată, teologii îl consideră pe Andrei ca fiind întemeietorul creștinismului în părțile noastre.

Sărbătoarea Sfântului Andrei este plină de tradiții și superstiții populare. Conform Muzeului de Artă Populară din Constanța cele mai importante sunt:

  • în noaptea de Sfântul Andrei se dezlănțuiau toate forțele malefice potrivnice țăranului român: strigoii (vii sau morți) și lupii care făceau ravagii printre vitele oamenilor.
  • Sfântul Apostol Andrei împreună cu fratele său, Sfântul Apostol Petru, erau stăpânii fiarelor, motiv pentru care, în noaptea de 29 noiembrie, ei coborau pe pământ. Lupii sunt câinii Sfântului Petru.
  • în noaptea de 30 noiembrie, Sfântul Andrei le dădea voia sălbăticiunilor să umble pe la răspântii și pe drumuri pentru a mânca vitele celor care nu au ținut sărbătoarea. De aceea, ziua se ține prin nelucrare.
  • cei care nesocoteau această zi se îmbolnăveau de Ignat și nu se mai puteau vindeca decât anul viitor, tot de Sfântul Andrei.
  • în noaptea de Sfântul Andrei ieșeau strigoii printre oameni. Aceștia erau fie duhurile celor răposați, fie copii din flori sau bărbați și femei însemnați, care își părăseau culcușurile fără să știe și bântuiau pe afară. Pentru a ține departe strigoii, oamenii consumau usturoi și ungeau porțile, ușile și ferestrele din gospodărie cu această plantă cu gust și miros aparte.
  • „Păzitul usturoriului”. Acesta, așezat lângă tămâie, smirnă și câteva lumânări de la Paște, era „păzit” de fete și băieți care se adunau la o casă unde mâncau, vorbeau și râdeau până în zori. La final, usturoiul era împărțit, dus a doua zi la biserică, pentru a fi sfințit și apoi pus la icoană, fiind bun de leac sau de făcut „de dragoste”.
  • „Bocetul Andreiului” (în ajun) consta în confecționarea unei păpuși din cârpă, pe care fetele o așezau pe o laviță și o jeleau, fapt care, conform etnografilor, atestă suprapunerea sărbătorii creștine peste Anul Nou dacic.
  • fetele de măritat care doreau să-și afle ursitul, se adunau la casa uneia dintre ele și făceau o turtă cu părți egale de apă neîncepută, sare și făină, măsurate cu o coajă de nucă. Turta era coaptă pe vatră și mâncată, iar noaptea cel care i se arăta în vis ca să-i aducă apă îi era ursitul.
  • Sfântului Andrei i se mai spune și „cap de iarnă”. Pentru a afla cum va fi anul viitor, se lua o crenguță verde de măr sau de alt pom fructifer și se punea în apă până la Sfântul Vasile, iar dacă aceasta înflorea era semn că anul ce stătea să vină avea să fie roditor. De asemenea, se punea grâu la încolțit, acesta oferind date despre starea de sănătate a celui care îl semăna.

Citește și:

Cele mai populare

Recent Comments