13.4 C
Constanța
luni, iunie 14, 2021
AcasăCultură„Sclavul s-a răsculat”. Povestea ienicerului care a demis un Mare Vizir la...

„Sclavul s-a răsculat”. Povestea ienicerului care a demis un Mare Vizir la Silistra

Războiul ruso-turc dintre anii 1806 – 1812, izbucnit în contextul războaielor napoleoniene (1799 – 1815), s-a extins și asupra Principatelor Române, din cauza rolului important pe care îl aveau în problema orientală.

Conflictele dintre marile puteri ale vremii, dar și frământările interne ale Imperiului Otoman, care au culminat cu răscoala ienicerilor la Istambul și detronarea sultanului Selim al III-lea, în mai 1807, aveau să dea naștere unor personaje de legendă în Dobrogea, printre care se numără și Ibrahim Pehlivan, comandantul de ieniceri care a demis un Mare Vizir în cetatea Silistra, titulatură echivalentă azi cu cea de prim-ministru.

Povestea lui Pehlivan în Dobrogea avea să înceapă, însă, în 1798, an în care sultanul Selim al III-lea se confrunta cu primele probleme în interiorul imperiului. În zona dunăreană, revolta aianului cetății Vidin, Osman Pazvantoğlu, îi creea multe neplăceri.  În Imperiul Otoman, aianii, „privighetorii Statului”, denumire specifică ținuturilor turcești de lângă Dunăre, erau primarii sau administratorii unor orașe sau comune. Împotriva lui Osman Pazvantoğlu sultanul Selim al III-lea a trimis o armată, în 1798, comandată, printre alții și de Ibrahim Pehlivan. Este primul contact al lui Pehlivan cu Dobrogea, unde a rămanas până la uciderea sa.

Armata sultanului nu a reușit să cucerească Vidinul, iar Pehlivan și ienicerii săi au început o serie de jafuri în Dobrogea, care nu au fost pe placul aianilor din zonă:

După eșecul răsunător al expediției, Ibrahim Pehlivan a rămas cu oamenii săi în regiunea Dunării, căutând un patron. O vreme, levenții lui Pehlivan au trăit din jafurile întreprinse în Bulgaria și Dobrogea, fapt ce a atras atenția atotputernicului Ismail Tirsinikli de la Rusciuc. Decis să pună capăt acestei bande de răufăcători, Ismail a fost, în cele din urmă, convins de apropiații săi că Pehlivan este un comandant militar destoinic și curajos”, arată Mihai Tiuliumeanu în articolul „Levenți aiani în Dobrogea otomană”, publicat în revista „Misterele Dunării”, vol. 4.

Astfel, la invitația lui Ismail, Pehlivan a mers la Rusciuc „unde au vorbit, au povestit și au sfârșit îmbrățișând-se ca doi buni prieteni”. În jurul anului 1800, Ismail și-a extins influență în regiune, plasându-și favoriții în funcții de aiani, în cetățile învecinate de pe linia sau din preajma Dunării. Dintre aceștia, cei mai vestiți erau Mustafa Bayraktar, aianul Razgradului, ajuns aian la Silistra, și Ibrahim Pehlivan, numit aian al cetății Șumla. Controlând Silistra, Bayraktar controla Dobrogea întreagă.  

Potrivit unui istoric din anul 2015 al Parohiei Ion Corvin, județul Constanța, pentru o perioadă Pehlivan și-a amenajat o fortăreață și în această localitate:

În timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812 pe teritoriul orășelului Cuzgun se stabilește Pehlivan, care era șeful unor ieniceri răsculați. Acesta a întărit localitatea construind noi redute pentru infanterie și artilerie, intrările în oraș erau închise cu patru porți masive. Fortificat de Pehlivan, orașul Cuzgun (Ion Corvin) devine o cetate întărită, înăuntrul căreia erau oamenii săi și întreaga populație.”.

„Sclavul s-a răsculat”. Pehlivan îl demite pe Marele Vizir Ibrahim Hilmi Pașa de la Silistra

Conflictul Imperiului Otoman cu rușii, din perioada 1806 – 1812, avea să-i aducă lui Pehlivan porecla de Pehlivan Baba Aga (tatăl conducător), în urma unei victorii pe care a obținut-o la Giurgiu, victorie care a întărit poziția lui Bayraktar, perceput în acel moment la Istanbul ca singurul comandant capabil să mobilizeze toate resursele împotriva rușilor.

Cu toate acestea, sultanul Selim al III-lea l-a trimis la Silistra pe Marele Vizir Ibrahim Hilmi Pașa, care a preluat conducerea cetății. Ibrahim Hilmi Pașa urma să se ocupe și de acțiunile militare împotriva rușilor.

Însă, perioada la cârma cetății Silistra avea să fie una de doar câteva luni pentru marele vizir. Decizia acestuia de a trece armata imperială peste Dunăre la Călărași și de a trimite spre București o avangardă de 16 000 de soldați a fost una greșită. Poziția marelui vizir a fost atacată de trupele generalului rus Mihail Andreevici Miloradovici, care a pierdut în luptă doar 13 oameni, spre deosebire de otomani, care au pierdut 3000 de soldați. Ibrahim Hilmi Pașa s-a retras în cetatea Silistra și a încercat să dea vina pentru eșec pe Mustafa Bayraktar.

Pehlivan, care se afla cu 20.000 de ienicerii în insula Călărași, auzind de înfrângerea marelui vizir, a mers la cartierul general de Silistra unde a rostit formula „sclavul s-a răsculat” și l-a demis pe marele vizir, pe care l-a trimis la una din moșiile lui Bairaktar. Mustafa Bairaktar, în calitatea sa de șef al frontului Dunărean, deci al doilea la comandă, după marele vizir demis, s-a prezentat la cartierul general de la Silistra cu 5 000 de călăreți și s-a autoproclamat mare vizir.

Se pare că, în acest context și-a pierdut viața Ibrahim Pehlivan. Ienicerii din subordinea sa care nu vrut să îl mai urmeze, l-au ucis și au atacat și jefuit cartierul general al armatei imperiale din Silistra.

Foto cu rol ilustrativ: Osman Gazi

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Cele mai populare

Recent Comments