Cazul crimelor din școala din Belgrad, unde un elev de 13 ani a împușcat mortal opt colegi și un paznic, a atras atenția lumii întregi și a generat o dezbatere largă în ceea ce privește cauzele și consecințele acestora.
În urma acestui eveniment, s-au ridicat multe întrebări cu privire la cauzele care au dus la astfel de comportamente violente, precum bullying-ul, influența mediului familial, social și online, dar si tulburările psihice.
„Este adevărat că bullying-ul poate avea consecințe grave asupra sănătății psihice a copiilor și adolescenților, iar impactul poate varia de la un individ la altul. Există copii care reușesc să gestioneze situația și să depășească acest abuz fără a fi afectați în mod semnificativ, dar există și copii care suferă consecințe psihologice importante, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de somn, probleme de relaționare și comportamentale, tentative de suicid sau chiar violență gravă”, explică psihologul Corina Iane.
Specialistul subliniază faptul că este important să se înțeleagă că bullying-ul este o problemă serioasă și există o multitudine de factori care pot contribui la apariția și perpetuarea acestuia. De aceea, abordarea acestui fenomen trebuie să fie complexă și să includă atât intervenții la nivel individual, cât și la nivel de sistem, precum programe de prevenire a violenței și a bullying-ului în școli, programe de formare și educare a copiilor și a adulților în ceea ce privește comportamentul sănătos și relațiile pozitive, precum și consilierea și psihoterapia pentru cei afectați de bullying și pentru familiile lor.
„Ca psiholog susțin că relațiile familiale sănătoase și sprijinul emoțional oferit de părinți, pot contribui semnificativ la dezvoltarea emoțională a copiilor și a unor abilități mai bune de a face față situațiilor dificile. De asemenea, părinții să fie implicați în monitorizarea comportamentului copiilor lor și în încurajarea acestora să comunice deschis despre experiențele lor. În acest sens, ar fi util să se ofere servicii de consiliere și suport pentru familiile implicate, pentru a le ajuta să-și dezvolte abilitățile de parenting și să-și îmbunătățească relațiile cu copiii lor”, adaugă Corina Iane.
Ea vorbește și despre cazurile în care comportamentele agresive și violente ale copiilor sunt influențate de factori din mediul social, cum ar fi anturajul sau mediul virtual, și nu pot fi controlate de familie.
„Unul dintre modurile în care social media poate influența comportamentul copiilor este prin expunerea la conținut agresiv sau violent. Copiii pot fi expuși la acest tip de conținut prin intermediul jocurilor video sau al altor aplicații, care le pot afecta capacitatea de a distinge între realitate și ficțiune sau de a-și controla impulsurile agresive. În gestionarea acestei probleme, este important să fie aplicate reguli și restricții privind utilizarea jocurilor video și a social media, de a limita timpul petrecut pe aceste platforme și asigurarea că utilizarea lor se face într-un mod sănătos și responsabil”.
Cazul din Belgrad este un exemplu tragic al consecințelor extreme ale bullying-ului și ale altor factori care pot influența comportamentul violent al copiilor și adolescenților, precum accesul la arme sau expunerea la jocurile video violente și la social media. „Este important să ne amintim că aceste probleme nu sunt individuale, ci sociale și este responsabilitatea noastră ca societate să recunoaștem și să abordăm aceste probleme, pentru a crea un mediu mai sigur și mai sănătos pentru copiii și adolescenții noștri.”
Corina Iane este psiholog și vicepreședinte al organizației municipale Forța Dreptei Constanța.