Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis că Parchetul ÎCCJ trebuie să cerceteze dacă un procuror din cadrul DNA Constanța a „plantat” sau nu probe în momentul realizării flagrantului în cazul fostului șef al Poliției Eforie. Decizia a fost luată după ce Parchetul ÎCCJ a dispus clasarea acestei cauze.
Preambul: Coteanu trimis în judecată de DNA
În ianuarie 2021, Cornel Gabriel Coteanu, fostul șef al Poliției Eforie, a fost trimis în judecată de DNA Constanța sub acuzațiile de luare de mită în formă continuată (17 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri oficiale, favorizarea făptuitorului și omisiunea sesizării. Procesul se află pe rolul Tribunalului Constanța.
Citește și: Procurorii DNA, despre dosarul arhiepiscopului Teodosie: „Înregistrările sunt deosebit de relevante”
Concret, procurorul de caz susține că șeful Poliției Eforie, comisarul șef Gabriel Coteanu, ar fi primit 600 de lei/zi de la o persoană pentru a nu-și îndeplini atribuțiile și pentru a permite comerțul clandestin în stațiunea Eforie. De asemenea, Coteanu i-ar fi cerut șefului Poliției Locale Eforie să înlocuiască o amendă de 1.000 de lei cu un avertisment și nu ar fi sesizat organele de cercetare penală cu privire la o infracțiune de dare de mită.
Mai mult, pe 27 august 2020, Coteanu ar fi fost prins în flagrant în timp ce avea suma de 600 de lei în portiera mașinii, bani pe care, spun procurorii, i-ar fi primit ca mită.
Coteanu susține că banii au fost „plantați” de procuror
În timp ce dosarul penal își urmează cursul la Tribunalul Constanța, fostul comisar șef a sesizat Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la activitatea de cercetare penală desfășurată de către procurorul de caz din cadrul DNA Constanța, Abagiu Vasile. Gabriel Coteanu susține că „Abagiu Vasile, motivat de dorinţa de a inculpa şi de a elibera funcţia de comandant al Poliţiei Eforie, a ignorat dispoziţiile legale care reglementează activitatea de urmărire penală, implicându-se în mod direct, atât pe sine cât şi pe investigatorii de sub acoperire, dar şi organele de poliţie judiciară din cadrul D.N.A. şi D.G.A. Constanţa, în comiterea unor fapte de natură penală”, se arată în documentele depuse la ÎCCJ.
Coteanu se plânge că procurorul DNA a procedat pe nedrept la trimiterea sa în judecată şi a şi procedat la plantarea unei sume de 600 lei în portiera dreapta a autoturismului care îi aparţinea, cu ocazia desfăşurării percheziţiei din data de 27 aug 2020. Fostul comisar șef susține că acest lucru reiese din cuprinsul înregistrărilor video existente la dosarul cauzei şi care relevă lipsa oricărei sume de bani, în portieră, la momentul începerii percheziţiei, „înregistrări a căror existenţă au fost negate de către procurorul de caz şi de către conducerea parchetului, coroborate cu mesajul trimis pe whatsapp procurorului şef serviciu DNA Constanţa Andrei Bodean căruia i-a spus că nu găseşte banii. Totodată, petentul a susţinut că din cuprinsul înregistrării video se poate observa cum procurorul Vasile Abagiu a împins suma de bani în buzunarul portierei, fără a purta mânuși, iar apoi a ezitat cu privire la locul identificării sumei, confundând portiera cu cotiera şi tetiera scaunului, precum şi originea sumei de bani.”
Citește și: Ce va face procurorul Andrei Bodean după plecarea din DNA Constanța. „Nu cred că sunt atât de important”
De altfel, Coteanu spune că aceste imagini video ar fi cea mai importantă probă în susținerea plângerii făcute la Parchetul ÎCCJ, imagini realizate de două persoane cu ocazia percheziției autoturismului, care au fost ascunse instanței, căreia i-a fost pusă la dispoziția doar o singură filmare. Precizează că a adus la cunoștința instanței o fotografie în care apar doi operatori care se filmau unul pe altul și, în condițiile în care, răspunsul oficial al parchetului a fost în sensul că s-a filmat cu o singură cameră, instanța a solicitat să i se pună la dispoziție filmările, organele de urmărire penală precizând că acestea nu există.
Parchetul ÎCCJ clasează plângerea lui Coteanu
Toate acuzațiile aduse la adresa procurorului DNA au fost transmise Parchetului ÎCCJ, competent să cerceteze astfel de plângeri. Dosarul a fost instrumentat de către procurorul Gheorghe Cornescu (ÎCCJ), despre care presa centrală a scris că este unul dintre cei mai bine plătiți magistrați din România și a fost acuzat de colaborare cu Securitatea lui Ceaușescu.
Procurorul Cornescu a clasat plângerea lui Gabriel Coteanu pe 7 noiembrie 2023, iar decizia sa a fost menținută, în aprilie 2024, și de procurorul șef secție din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet. Cornescu spune, în ordonanța de clasare, că toate aspectele prezentate de către petent constituie nemulțumiri cu privire la modalitatea în care procurorul de caz din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a instrumentat dosarul în care petentul este trimis în judecată în calitate de inculpat. Astfel, o parte din aceste critici, dacă nu chiar toate, au fost analizate inclusiv de judecătorul de cameră preliminară (de la Tribunalul Constanța n.red.), acestea fiind invocate și în faza camerei preliminare în dosarul în care inculpatul este trimis în judecată.
Doar că, de partea cealaltă, Gabriel Coteanu a explicat judecătorilor ÎCCJ că Parchetul ÎCCJ nu s-a pronunțat cu privire la incidentul pe care l-a reclamat, constând în aceea că procurorul ar fi introdus plicul cu bani în portiera mașinii, aspecte care nu au fost analizate în cameră preliminară, întrucât el nu știa la acea vreme de existența a două filmări. La Tribunalul Constanța au ajuns pe cale legală un număr de 104 C.D. – uri, iar filmarea invocată anterior a fost singura care nu a urmat calea legală, aceasta regăsindu-se printre filele celor 14 volume de dosare de urmărire penală, respectiv între două file nenumerotate și fiind descoperită de petent cu ocazia studierii dosarului.
În plus, Coteanu se plânge că procurorul Gheorghe Cornescu, care a dispus clasarea, nu a efectuat cercetări în cauză timp de 1 an și 3 luni și nu a răspuns la niciuna dintre cele aproximativ 20 de acuzații formulate în cuprinsul plângerii. Mai mult, prin ordonanța de clasare dispusă, procurorul de caz a susținut că nu a prezentat nicio probă care să facă dovada faptului că procurorul Abagiu Vasile a ascuns, manipulat sau trunchiat probe, iar ordonanța, care datează din noiembrie 2023 i-a fost comunicată abia în februarie 2024 (infracțiunea de obstrucționare a justiției se prescrie în 3 ani de zile, iar dosarul a stat deja la parchet timp de 1 an și 5 luni).
Judecătorii ÎCCJ au dispus verificarea plângerii lui Gabriel Coteanu
În iunie 2024, magistratul Lucia Rog, judecătorul de cameră preliminară a ÎCCJ, a admis plângerea lui Coteanu împotriva ordonanței de clasare dispusă de Parchetul ÎCCJ.
„Judecătorul de cameră preliminară constată că petentul, în plângerea sa, a invocat un incident punctual care nu a fost cercetat, din cuprinsul dosarului de urmărire penală nerezultând o verificare a tuturor împrejurărilor arătate în sesizare cu referire la elementele constitutive ale infracţiunii de represiune nedreaptă, prevăzută de art. 280 alin. (2) C.pen., respectiv producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale de către un procuror. În ordonanţa de clasare procurorul a extras doar anumite împrejurări la care a făcut referire petentul în plângerea sa, care constituie aspecte procedurale şi procesuale şi a concluzionat că nu reprezintă acţiuni de sprijin sau comisive ale unor infracţiuni”, se arată în motivarea judecătoarei Lucia Rog.
Ea a admis plângerea fostului șef al Poliției Eforie pentru stabilirea cu exactitate a elementelor de fapt referitoare la infracțiunea de represiune nedreaptă care formează obiectul sesizării, deoarece se impunea o analiză și verificare a susținerilor petentului în integralitatea lor, cu atât mai mult cu cât acestea nu erau total lipsite de un fundament probator, acesta depunând la dosar atât înregistrările video efectuate cu ocazia percheziției autoturismului, cât și planșe foto.
„În concluzie, în lipsa unei anchete efective, necesară şi absolut obligatorie, care impunea identificarea elementelor de fapt şi a tuturor mijloacelor de probă aflate la dosarul cauzei, se constată că nu a existat o cercetare efectivă și completă cu privire la pretinsa săvârşire a infracţiunii de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 C.pen., de către intimatul Abagiu Vasile”, concluzionează magistratul ÎCCJ.