O suprafață de aproximativ 350.000 mp de teren din zona industrială Palas din Constanța este contaminată cu deșeuri provenite din construcții. Depozitul ilegal de deșeuri inerte, amplasat în mare parte pe terenurile Primăriei Constanța, este atât de mare încât poate fi identificat cu ajutorul imaginilor din satelit.
Potrivit unui răspuns solicitat de “Dobrogea Live” Gărzii de Mediu Constanța, municipalitatea a fost sancționată în intervalul 2021-2023 cu trei amenzi în valoare totală de 110.000 lei pentru “neluarea măsurilor de prevenire a abandonării deșeurilor și eliminare a depozitelor ilegale de deșeuri” în zona menționată, și a somată să ia măsuri.
De cealaltă parte, reprezentanții Primăriei Constanța nu au răspuns care este motivul pentru care a preferat să plătească sancțiuni din bani publici în loc să ia măsuri de ecologizare, însă ne-a transmis că “pe aceste terenuri, până la sfârșitul anului 2024, se vor amplasa centre integrate de colectare separată prin aport voluntar. (…) Lucrările de igienizare, preluarea resturilor vegetale și a deșeurilor de pe terenurile respective se vor executa înainte de a începe construcția acestor centre integrate de colectare separată”.
Ce nu spun, însă, reprezentanții primăriei este că pe o mare suprafață din groapa ilegală de gunoi este prevăzut și proiectul prin care Vergil Chițac intenționează să reloce campusului social Henri Coandă.
Periferiile mai multor zone urbane sunt contaminate cu deșeuri provenite din construcții, însă terenul din Palas este de departe cel mai vast depozit de acest fel din județ.
Cea mai mare suprafață din cei aproape 350.000 de mp ai depozitului de deșeuri se află în proprietatea Primăriei Constanța.
Captură Google Earth din 2020. Pe terenul din partea dreaptă, cel contaminat, se pot observa miile de cupe de moloz descărcate și drumurile prin care se strecoară camioanele. În prezent, la fața locului mai pot fi observate doar descărcările recente, dunele mai vechi fiind acoperite de vegetație.
Istoricul imaginilor din satelit arată că terenul din Palas a început să devină depozit de moloz încă de acum 10 ani, motiv pentru care din dronă sunt vizibile doar descărcările recente, restul fiind acoperit cu vegetație.
Citește și: