Părintele Crin-Triandafil Theodorescu este parohul Bisericii Lușca (Năsăud, județul Bistrița-Năsăud). A urmat şcolile Federaţiei Române de Speologie şi a devenit membru al Asociaţiei „Salvaspeo”. În anul 2004 a devenit custodele peşterii Izvorul Tăuşoarelor, din Bistriţa-Năsăud.
Invitat în podcasul Hai cu Link, realizat de jurnalistul Adrian Linca, părintele a vorbit despre Peștera Movile din apropiere de Mangalia, locul natal al părintelui.
„Peștera Movile este cea mai importantă peșteră din punct de vedere științific de pe planetă. Cea mai importantă peșteră a omenirii se află în România, la Mangalia – Peștera Movile”, a spun preotul și speologul Crin-Triandafil Theodorescu.
Întrebat dacă este o peșteră spectaculoasă, a răspuns: „Nu este deloc spectaculoasă. Asta este frumusețea vieții: lucrurile cu adevărat importante nu sunt spectaculoase. Și cele spectaculoase nu au, de fapt, consistență.”
Viață extraterestră descoperită în Peștera Movile
„Peștera Movile, pe care eu, din păcate, nu am reușit să o vizitez fiindcă este foarte protejată (accesul este restricționat la 4-5 persoane pe an), este o peșteră în interiorul căreia s-a descoperit ceva care a schimbat știința, antropologia și astronomia.
Vă amintiți că acum doi ani a fost trimis pe Marte un modul american care căuta ceva? Acel ceva a pornit din peștera Movile din România, de lângă Mangalia, adică viață extraterestră. Și originea acestui demers se află la noi în România”, a mai spus preotul.
Peștera Movile
Peștera (de la) Movile a fost descoperită în 1986 și reprezintă una din cele mai importante peșteri din România. Peștera s-a remarcat prin ecosistemul unic în lume ce s-a descoperit aici, atrăgând atenția până și în rândul cercetătorilor NASA (aceștia comparând în anii ’90 mediul subteran din Movile cu cel de pe Marte), se arată pe site-ul speologie.org
Până în 1990, când s-a început explorarea peșterii cei 12000 de metrii pătrați au fost complet izolați de schimbările mediului exterior.
Ecosistemul se presupune că ar fi fost separat de mediul exterior pentru aproximtiv 5.5 milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care stă la baza funcționarii sistemului.
Peștera Movile, unul dintre cele mai neobișnuite ecosisteme, este populată cu nevertebrate care au adaptări datorate vieții subterane cum ar fi:
- au corpul depigmentat
- regresia sau absența totală a simțului văzului
- se hrănesc cu bacterii și ciuperci care obțîn energia din izvoarele calde sulfuroase de sub peștera.
Din punct de vedere geologic peștera este așezată în Platforma Moesica și datează din Cuaternar.
Având o lungime totală de 300 de metri este considerată relativ mică, având pasaje înguste ce alcătuiesc un labirint de galerii joase, de 1-2 metri, cu profil rotunjit, săpate în călcare oolitice și lumaselice sarmatiene.
Mediul din subteran este foarte bogat în hydrogen sulfurat (8-12 mg/l) , nivelul oxigenului este destul de redus (max. 10%), nivelul dioxidului de carbon este ridicat (2-3.5%) în timp ce nivelul metanului este destul de ridicat (1-2%). Apă din peștera are o compoziție chimică diferită față de fântânile din apropiere, iar în sedimentele din peștera nu s-au găsit izotopii radioactivi comuni în solul României după accidentul de la Cernobal din 1986.
Intrarea în peștera se face printr-un puț săpat artificial urmat de aproximativ 200m de galerii uscate labirintice , cu un profil rotunjit (înățimea între 1-2m) și inundate (sifoanele fiind reprezentate de 3 clopote de aer relatv mici).