Prim-ministrul Ludovic Orban a subliniat, joi, că în Constanţa nu se interzic slujbele religioase, dar se organizează în anumite condiţii, deoarece zona este carantinată, potrivit Agerpres.
Reacția premierului vine după ce Arhiepiscopul Tomisului i-a transmis miercuri seară o scrisoare deschisă, în care susţine că măsurile impuse în contextul pandemiei de COVID-19 generează „abuzuri” împotriva clerului şi credincioşilor, deoarece aceştia sunt împiedicaţi să desfăşoare datinile bisericeşti. Ierarhul a atras atenţia că ar putea apărea o situaţie conflictuală în contextul împiedicării credincioşilor din toată ţara să ia parte la tradiţionalul pelerinaj de la mânăstirea şi peştera din satul constănţean Ion Corvin, organizat la praznicul Sfântului Apostol Andrei
„La Constanţa este o situaţie specială, pentru că municipiul Constanţa este în carantină. La propunerea DSP, cu avizul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, s-a emis decizia de carantinare a Constanţei. În decizia de carantinare a Constanţei există şi o prevedere legată de regulile privitoare la desfăşurarea slujbelor, pelerinajelor. Nu se interzic slujbele. Ele se organizează în anumite condiţii, pentru că este zonă carantinată. Asta nu e o chestiune generală, ci este o măsură care a fost impusă într-o zonă carantinată, pentru că, din păcate, în Constanţa ne-am confruntat cu o creştere a numărului de cazuri şi autorităţile judeţene au considerat că este necesară această decizie de intrare în carantină„, a explicat premierul, într-o declaraţie acordată presei.
Orban l-a îndemnat pe Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, să susţină respectarea regulilor, deoarece acestea sunt impuse pentru a proteja sănătatea.
„Sfatul meu sincer către Înaltpreasfinţia Sa Teodosie este să îndemne credincioşii la respectarea regulilor, pentru că aceste reguli nu sunt făcute ca să împiedice credincioşii să se roage sau să participe la pelerinaje sau alte activităţi, ci sunt făcute ca să apere sănătatea şi eu cred că orice om trebuie să aibă grijă de sănătatea oamenilor„, a spus Orban.
Și Patriarhia a reacționat la situația creată în ultimele zile la Constanța, prin purtătorul de cuvânt al instituției, Vasile Bănescu. Acesta subliniază că organismul care trebuie să se implice ca mediator în inițierea și întreținerea unui dialog instituționalizat între guvern și Cultele religioase este „Secretariatul de Stat pentru Culte”, considerând că Ahiepiscopia Tomisului ar fi prezentă și deschisă oricând la acest dialog, pentru care a pledat constant chiar de la începutul pandemiei:
„Este foarte bine cunoscută poziția publică a Patriarhiei care pledează ferm pentru respectarea cu rigoare a tuturor regulilor sanitare, pentru ordine, echilibru și dialog instituționalizat cu autoritățile, pentru împrietenirea credinței cu rațiunea, pentru discernământ personal și instituțional.
Ceea ce pot adăuga este că, într-o situație cu potențial conflictual ca cea apărută la Tomis, așa cum este firesc să o facă în orice perioadă de criză care suscită discuții și momente tensionate în spațiul de intersectare a cultelor cu statul, organismul care trebuie să se implice ca mediator în inițierea și întreținerea unui dialog instituționalizat între guvern și Cultele religioase este „Secretariatul de Stat pentru Culte”.
Vasile Bănescu: Statul are mandatul de a garanta libertatea religioasă, nu cultele, nu Biserica, nu Patriarhia
Inclusiv în acest caz concret, nu Patriarhia Română, din care Arhiepiscopia Tomisului este parte constitutivă, ci „Secretariatul de Stat pentru Culte” are obligația onorantă de a se implica în medierea unei situații în care trebuie deplin lămurită atât responsabilitatea Arhiepiscopiei Tomisiului de a respecta măsurile sanitare impuse în contextul carantinei locale, cât și a autorităților care aplică aceste măsuri. Sunt convins că Biserica/ Ahiepiscopia Tomisului va fi prezentă și deschisă oricând la acest dialog pentru care a pledat constant chiar de la începutul pandemiei.
Statul are mandatul de a garanta libertatea religioasă, nu cultele, nu Biserica, nu Patriarhia. Cultele și credincioșii sunt beneficiarii libertății religioase garantată prin Constituție.
Sursă foto: zf.ro